Arad. Horea Timiș, directorul Direcției de Sănătate Publică Arad face o nouă analiză a sistemului de sănătate românesc, pornind de la starea de sănătate a populației corelată în mod direct cu numărul deceselor de Covid-19, cu lipsa prevenției, administrarea haotică de medicamente și repartizarea neunitară a specialiștilor în teritoriu.

Cei mai rezistenți la antibiotice

“Nimeni nu mai monitorizează Sănătatea Publică în România și nu se vorbește #pecifre despre ce se întâmplă. Avem o rată catastrofală de creștere accelerată a obezității la copii. Un risc major care, scăpat de sub control, va genera cheltuieli imense în următorii 20 de ani pe sistemul de sănătate. Idem pe consumul de toxice (alcool, tutun, etc.), unde avem o creștere accelerată necontrolabilă, fără niciun program național de prevenție, pe factori de risc. Dacă se măsoară cheltuielile pentru prevenție pentru fiecare persoană, se constată că România a cheltuit cel mai puțin din UE. O altă problemă nediscutată este nivelul de rezistență la antibiotic ce se menține ridicat în România, din cauza consumului haotic. Abuzul de antibiotice scăpat de sub control de câțiva ani în România este nereglementat de vreun for și de vreo instituție, decât la nivel declarativ. Acest fapt a dus Romania în altă extremă, unde suntem campioni europeni. Suntem cei mai rezistenți la antibiotice și germenii din spitale. Suntem așa de rezistenți la antibiotice, încât am îngrozit Europa. Doar în România vezi administrarea de antibiotic în scop profilactic, înainte de orice alt tratament”, argumentează Timiș.

Comorbiditățile și decesele de Covid

Directorul DSP mai susține că este greșit să vorbim doar din prisma procentului extrem de mare al deceselor de Covid-19, dacă nu ne uităm și la factorii care au favorizat aceste cifre: „Monopolizarea discuției doar pe Covid și concentarea pe această temă este calul troian al sistemului național de sănătate. Toate discuțiile din mediul public ale “specialiștilor”, cât și alocarea de fonduri și resurse în sistem, se concentrează doar aici, parcă toate celelalte probleme au dispărut brusc din sistem. Da, suntem nr.1 la decese pe Covid în UE, dar de ce nu discutăm de ce decesele au factori de risc așa crescuți? Or fi ei nevaccinați, dar este oare suficient doar să subliniem acest criteriu…, doar nevaccinarea? Dar comorbiditățile? De ce au obezitate morbidă decesele de Covid? De ce au diabet? De ce au comorbidități cardiace? Etc… Oare chiar dacă avem un număr mare de nevaccinați, nu contribuie la numărul mare de decese și stilul de viață și starea de sănătate a cetățenilor? Comparăm strict numărul de decedați din țară cu Y, fără să discutăm de factorii favorizanți care accentuează decesele pe Covid în România. De aceea avem acestă rată crescută de deces (sistem de sănătate românesc + stil de viață+ Covid). Este vorba de un cumul de factori ce trebuie analizați, studiați.”

Accent pe prevenție

Eficientizarea sistemului de sănătate românesc trebuie făcută în urma unei analize care să țină cont inclusiv de specificitatea fiecărui județ în parte, susține Horea Timiș: „Nimeni nu mai calculează nimic și trebuie să ne întoarcem la cifre, la o analiză pe fiecare județ. Trebuie o analiză prin comparație la nivelul unităților cu paturi, pe județe. Principalii indicatori folosiţi pentru evaluarea sectorului spitalicesc sunt: numărul de paturi, rata de ocupare, numărul de spitalizări, durata spitalizărilor. Accentul trebuie pus pe un sistem de prevenție, analize obligatorii, screening-uri, medicină primară, ambulatorii, spitalizare de zi și abia în ultimul rând pe spitale. Dependența excesivă și de lungă durată de serviciile spitalicești contribuie la crearea unui sistem de sănătate ineficient. Astăzi cheltuim majoritatea bugetului din sănătate pe spitale, total greșit, la care se mai adaugă faptul că România cheltuiește mai puțin pe sănătate, decât orice altă țară din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca proporție din PIB. În UE, cheltuielile publice cu sănătatea se numără printre elementele de cheltuieli cele mai mari și cu creșterea cea mai rapidă. În România, un procent important în creștere exponențială este cheltuit pe produse farmaceutice și pe produse de uz medical. Creșterea se observă de la an la an.”

De acasă, direct pe masa de operație

Politicile de sănătate clare sunt un of mai vechi al directorului DSP care explică, din nou, de ce spitalizarea ar trebuie să fie ultima soluție: „Românul ajunge să se cronicizeze acasă și ajunge direct în spital când este deja prea târziu pentru reinserție socială, din cauza faptului că trece din sănătos direct în cronic și generează direct povară socială și financiară pe sistem. În loc să avem dezvoltate sisteme de prevenție la costuri mult mai mici, de identificare din timp a posibililor viitorilor pacienți, prin accesul mai facil la analize, investigații medicale, screening-uri, etc. Avem nevoie de politici de sănătate clare și simple și, cel mai important, cineva să cuantifice sistemul în cifre, că la filosofie suntem cei mai buni din U.E. Doar noi avem un sistem de sănătate care mută pacientul din casă, azi sănătos, mâine direct pe patul de spital, operat, unde stă în medie câteva zile și pleacă cu o paletă de boli. Anumite afecțiuni pe care le putem trata în ambulatoriu, în cateva ore, noi le complicăm și tinem pacienții cu zilele prin spitale, le dăm medicație de parcă suntem în război, apoi facem la investigații medicale, analize și îi suprainvestigăm și supraoperăm și apoi ne plângem că nu avem bani în sistemul de sănătate. O altă problemă scoasă în evidență de pandemie arată că profesioniștii în domeniul sănătății sunt distribuiți neuniform, existând deficite în unele domenii de îngrijire medicală. Distribuția neuniformă a unităților de îngrijire medicală înseamnă un acces mai limitat la serviciile primare și la cele de specialitate, mai ales în zonele rurale, ceea ce generează faptul că mulți români asigurați nu au acces la servicii medicale sau cei care au acces beneficiază de un pachet minimal de servicii”, mai punctează Horea Timiș.

Soluții

Care ar fi soluțiile și cum ar putea fi prevenită risipa din sistemul medical, în viziunea directorului DSP: „Lipsa unor decizii logice de strategie de sănătate generează un carusel de costuri ce definește RISIPA DIN SISTEM. Măsurile trebuie luate punctual și cuantificate. Sunt trei direcții simple:

1. Banii – alocarea unui sistem financiar corect pentru sănătate. Nu poți face performanță cu doi lei; 2. Sănătate Publică – tot ce înseamnă prevenție, screening-uri, analize, investigații, educație, monitorizare, pe sectoare, pe regiuni, pe boli pe sexe etc; 3. Inversarea sistemului – Să trecem de la spitale la medicina primară, ambulator spitalizare de zi și o altă paradigmă.

P.S. Și urmărirea educației medicale și a nivelului de calitate a studenților, rezidenților, a programelor de educație medicală continuă a cadrelor medicale… Da pe bune.. nu poți face rezidențiatul “de acasă”. Să fim serioși, ne furăm singuri căciula.”