Ediția din acest an a Zilelor Aradului s-a încheiat în urmă cu puțin timp. Cum a trăit aceste Zile primarul Aradului?

GHEORGHE FALCĂ. Cu mare bucurie, dar şi cu mici griji organizatorice. La fel cum trăiește o gazdă emoția petrecerii pe care o organizează pentru familie și prieteni. Întreaga paletă de sentimente este firească, fiind generată de dorinţa ca totul să iasă bine. Aceasta nu înseamnă că cei apropiaţi trebuie să vadă sau să simtă agitația „din culise”. Și nu este vorba doar despre mine. La fel au simțit și colegii mei din Primărie, colegii de la Centrul Municipal de Cultură – care, de altfel, au dus greul organizării evenimentului –, cei din Teatrul Clasic „Ioan Slavici” sau de la Filarmonică. Practic, toţi cei care au pus umărul la acest eveniment au trăit intens nu numai cele zece zile de sărbătoare, dar şi lunile de pregătire care au precedat Zilele Aradului. Acum, la câteva zile după finalul festiv, avem ocazia să analizăm la rece tot ce s-a întâmplat şi să tragem o concluzie: cred că am făcut, cu toții, o treabă bună!

Acum, că Zilele au trecut, dezvăluiți-ne câteva din grijile organizatorice din culise!

GHEORGHE FALCĂ. Nu este niciun secret că atunci când planifici evenimente în aer liber, marea ta grijă devine vremea. Din acest punct de vedere. pot spune că anul acesta am avut noroc. Însă de departe „grija” noastră a fost oferta de evenimente pe care o propunem arădenilor, mai ales că am optat pentru un concept nou de organizare. A persistat mereu întrebarea: în ce măsură programul propus este pe gustul arădenilor? Cât public va avea un anumit eveniment, să zicem de anvergură, popular și cât public un eveniment de nișă? E natural să fie așa: când sărbătorești Zilele Aradului, îţi doreşti să ţi se alăture un număr cât mai mare de oameni. Pentru asta este nevoie de o ofertă festivă din care fiecare să aleagă cât mai multe, de preferință. Spre bucuria noastră, toate evenimentele au avut public numeros. Aproximativ 70.000 de arădeni au răspuns pozitiv invitaţiei „ne vedem în oraş”, ceea ce înseamnă că am obţinut exact ceea ce ne-am propus. Zilele Aradului din acest an au fost şi un test înaintea centenarului Marii Uniri. Aşa cum ştiţi, pentru noi, 2018 este un an de referinţă şi intenţionăm să-l sărbătorim aşa cum se cuvine.

Au fost zece zile de evenimente. Unii spun că sunt prea multe, că Aradul, față de alte orașe, are cea mai întinsă perioadă aniversară…

GHEORGHE FALCĂ. Nu facem decât să pastrăm o tradiţie veche de aproape 200 de ani. În anul 1834, când Aradul a primit titlul de Oraş Liber Regesc, arădenii au sărbătorit zece zile. De ce să nu profităm de faptul că această perioadă este favorabilă organizării evenimentelor în aer liber? De ce să nu ne bucurăm că ni se alătură şi arădeni care poate se întorc acasă, fiind plecaţi la muncă în alte colţuri ale ţării sau poate chiar ale lumii. Am observat în public, mai ales la evenimentele de mai mică anvergură, când se putea relaționa mai ușor, o mulțime de arădeni întorşi acasă, bucuroși că orașul natal îi primește cu o asemenea ofertă festivă. În această situaţie, mai are rost întrebarea: sunt prea multe zece zile de sărbătoare? Cred că cei mai în măsură să răspundă acestei întrebări sunt cei care au venit cu miile la spectacolele din Parcul Reconcilierii, la Picnic Festival de pe malul Mureșului sau au vizitat târgul Produs în Arad, cei care nu au ratat niciunul din filmele proiectate „sub clar de lună”.

Aș spune că afluxul extraordinar de public dovedește că numărul de zile aniversare nu e o problemă atâta vreme cât ai o ofertă consistentă pentru fiecare zi și pentru o paletă cât mai largă de gusturi. Aș îndrăzni să spun că nu au fost doar zece zile, ci zece zile și o noapte, dacă luăm în considerare succesul înregistrat de Noaptea Albă a Instituţiilor de Cultură, care a debutat cu spectaculoasa proiecție de pe clădirea Primăriei și s-a încheiat abia către dimineață, la Muzeul Preparandiei, unde sute și sute de arădeni au savurat o Noapte Albă a Publicității.

Formatul celor zece zile s-a păstrat de la edițiile trecute. Și totuși, ceva a fost diferit în 2017, chiar foarte diferit. A fost 2017 o ediție test?

GHEORGHE FALCĂ. Într-adevăr, Zilele Aradului 2017 s-au diferențiat de ediţiile precedente. Am tras câteva concluzii de-a lungul timpului. Una ar fi că e necesară o reconfigurare geografică a evenimentelor, să ieșim cât mai mult de pe Bulevardul Revoluției şi să punem în valoare, prin evenimente adecvate, şi alte zone ale oraşului, cum ar fi de exemplu malul Mureşului. O altă concluzie a fost aceea că trebuia schimbat ceva la scenografie. Am renunţat la căsuțele de lemn pământiu şi am optat pentru un mobilier urban modern, în culori vesele.

Am constatat că există public pentru evenimente de tip retro, lucru confirmat de succesul concertului de muzică ușoară al îndrăgiţilor interpreţi Mirabela Dauer, Corina Chiriac și Gabriel Dorobanțu. Că expoziția de Reclame vechi românești a fost o idee bună, ne confirmă şi prezentul: este deschisă publicului şi la această oră. Am remarcat interesul arădenilor pentru evenimentele stradale de bun gust, cum a fost Picnic Festival. Este un prilej de a se reîmprieteni cu oraşul, iar noi am profitat de acest lucru.

Toate aceste idei, așezate într-un program coerent și bogat, au alcătuit Zilele Aradului 2017. Iar aici trebuie să spun că nu este numai meritul primarului, al colegilor din Primărie sau de la Centrul Municipal de Cultură, ci și al unei bune părți din societatea civilă arădeană, al unor ONG-uri care creează evenimente de-a lungul anului, vin cu idei și proiecte bune. Prin astfel de colaborări se creează un program reușit. Prin acest tip de dialog deschis se administrează un oraș. Nu pot să nu-mi exprim mâhnirea că nu toată lumea simte la fel. Şi aici mă refer la concetăţeni de-ai noştri, care s-au împotrivit alocării financiare pentru acest eveniment. Sper ca la rândul lor, consilierii PSD să-şi fi tras propriile concluzii, iar în 2018, să nu vorbim despre dezbinare în Consiliul Local Municipal, ci despre unitate; până la urmă este sărbătoarea oraşului.

Au existat și critici. Cum le răspundeți?

GHEORGHE FALCĂ. Dacă e vorba de cei câțiva „cârcotași de serviciu” ai Aradului, cărora un concert de operă în aer liber li se pare festivism, iar un târg de produse locale sau un picnic în parc, cu muzică bună și proiecții de filme, li se par populiste, nu am ce să le răspund. Sunt atent doar la observațiile punctuale, care pot duce la o și mai bună organizare a edițiilor viitoare. Aceste observații rezonabile vin din partea unor oameni sau instituții care sunt mai bine informați și care știu foarte bine că Aradul are foarte multe de sărbătorit. De ani buni, orașul e pe un trend constant de creștere a prosperității. Acest lucru înseamnă că arădenii câștigă de la un an la altul mai bine și că orașul trebuie să vină cu o ofertă din ce în ce mai consistentă în întâmpinarea lor. Într-un studiu al Băncii Mondiale, Aradul se regăşte în primul sfert al unui clasament al „oraşelor magnet pentru investiori”. Oraşul nostru a surclasat la capitolul creştere economică municipii reşedinţă de judeţ ca Iași, Oradea, Sibiu, Pitești, Craiova, Alba Iulia sau Ploiești. Atractivitatea unui oraș nu e dată doar de sectorul economic, ci și de oferta sa culturală, în sens larg, de loisir. Ar mai fi de spus, apropo de topuri, că Aradul este, după București, orașul cu cel mai bun raport între angajații la stat și cei din sistemul privat. Știm că în Arad practic nu există șomaj. Dar acest top ne mai spune ceva: având un raport corect și rațional între administrație și mediul privat, Aradul e capabil ca, având resurse umane mult mai puține angajate în administrație, să conceapă o ofertă interesantă, inclusiv cu ocazia Zilelor Aradului.

Zilele Aradului din acest an au fost şi un test înaintea centenarului Marii Uniri