JA. Spuneți-ne acum, încă la cald, cum este să dai fotoliul de primar al Aradului pe cel de europarlamentar, cum e să treci de la vocea unică a primarului de Arad la cea de grup, parte a unui alt grup într-o comunitate europeană formată din sute de alți parlamentari?

GHEORGHE FALCĂ. Eu sunt familiarizat cu activitatea din Parlamentul European, cu mecanismele de funcționare a Uniunii Europene. Am fost membru al Comitetului Regiunilor timp de 9 ani. Sigur, în calitate de primar am reușit să dezvolt rețeaua de canalizare a orașului la 98%, să reabilitez rețeaua de cale de rulare a tramvaielor, să modernizez parcul de tramvaie prin achiziționarea a 6 tramvaie noi, să reabilitez termic peste 600 de apartamente și am construit 8 blocuri sociale, dar cea mai importantă realizare o consider construcția centurii Aradului în regim de autostradă care a generat dezvoltare economică, Aradul fiind singurul oraș conectat la rețeaua europeană de autostrăzi. O alta satisfacție a mea ca și primar este faptul că în acești ani numărul angajaților din Arad aproape s-a dublat, ceea ce conferă familiilor stabilitate. Este, însă, o mare responsabilitate să faci parte dintr-un organism atât de complex cum este Parlamentul European, ale cărui decizii influențează viața a peste 500 de milioane de cetățeni europeni. Cât privește munca în echipă, întotdeauna am fost adeptul acestui stil de lucru, chiar dacă pe anumite paliere am fost și sunt lider.

JA. Ați ales comisiile din care faceți parte, ați început deja munca pe comisii. Primele rezultate când credeți că se vor vedea? Cum credeți că vor fi ele privite de arădenii/românii care v-au trimis în Parlamentul European, în condițiile în care munca de aici e cu totul altfel decât cea din politica românească, iar rezultatele au altă vizibilitate, alte urmări. În plus, românul nu este foarte familiarizat cu deciziile Parlamentului European, cu rolul pe care îl joacă europarlamentarii în destinul Europei, așteptând mai degrabă soluții directe pentru acasă.

G.F: Fac parte din comisia de transport și turism, comisie care se ocupă de stabilirea politicilor din domeniile transporturilor și turismului, mai fac parte din comisia de petiții, comisie unde se analizează petițiile tuturor cetățenilor, companiilor și societății civile din Europa, iar în comisia de muncă și protecție socială sunt membru supleant.

Din acest punct de vedere putem discuta pe două paliere. Primul ar fi cel al contribuției efective a fiecărui parlamentar european român în comisii, a activității fiecăruia. Pe un al doilea palier trebuie să explicăm această activitate românilor în primul rând, pentru că deciziile luate de Parlamentul European se reflectă asupra țărilor membre. Sigur, aceste decizii au o influență inclusiv asupra arădenilor, dar ca un cadru general. Dacă vor exista proiecte strategice în care Aradul este inclus atunci acea vizibilitate a activității la care ați făcut referire va fi mult mai bine percepută de arădeni. România trebuie să-și negocieze cu atenție interesele în Uniunea Europeană. Urmează exercițiul financiar european 2021-2027 și în funcție de negocieri putem beneficia de sumele necesare continuării procesului de dezvoltare din regiunea noastră, cât și din România. Atunci, arădenii vor putea să cuantifice activitatea parlamentarilor europeni români.

JA. Aveți o echipă care să vă sprijine activitatea de la Bruxelles şi Strasbourg? Cum aţi ales-o? După ce principii? Şi de aici, v-aş întreba o chestiune la care se raportează toți românii când aduc în discuție fotoliul de europarlamentar, cea a banilor câștigați: a contat venitul pe care îl veți obține aici în decizia de a părăsi Primăria Arad?

G.F.: Ca un prim pas în activitatea mea de europarlamentar mi-am axat prioritatea în a aduce în cabinetul propriu un consilier cu experiență în Parlamentul European, care să cunoască foarte bine mecanismele acestei instituții fundamentale a Uniunii Europene. În continuare, îmi voi completa echipa de lucru, în funcție de specificul comisiilor din care fac parte, cu oameni cu care am mai colaborat, care îmi cunosc modalitatea de lucru, dar și cu oameni noi din Arad, București și Timișoara.

Referitor la aspectul financiar al funcției, la retribuție, cred că se pune prea mare accent pe bani, or cred că interesul românilor și implicit analiza lor ar trebui să se refere mai mult la activitatea parlamentarilor europeni. Decizia de a părăsi Primăria pentru Parlamentul European nu a fost ușoară, dar mi-am dorit să activez în politică și administrație la un nivel superior considerând că este o noua provocare în cariera mea și nu am urmărit latura pecuniară.

JA. Jocurile politice s-au accentuat de la momentul plecării dvs. la Bruxelles. Sunt voci care spun ba că veţi scăpa din mână frâiele organizaţiei locale a PNL, ba că n-aţi pierdut nicio secundă rolul de lider aproape totalitar, ci că v-aţi întărit puterea odată cu plecarea în Parlamentul European şi apropierea de președintele României, Klaus Iohannis. Cum stau lucrurile în viziunea dvs.?

G.F. O organizație de partid este ca un organism viu, funcțional. Nu trebuie să confundăm disciplina de partid cu totalitarismul și nu cred că putem vorbi despre “a scăpa frâiele din mână”. Sigur, în calitate de președinte al organizației județene am o influență și un cuvânt de spus în activitatea filialei. Dar organizația județeană funcționează și fără un președinte prezent permanent la sediul partidului. Spre exemplu, în campania electorală, cea mai importantă perioadă în activitatea unui partid, am activat mai puțin la Arad, pe de o parte pentru că prezența pe listă mă obligat să mă implic mai mult la nivel național, iar pe de altă parte m-am confruntat și cu probleme de sănătate. Și, totuși, PNL a câștigat detașat alegerile în județul Arad, cu 37%, semn că organizația județeană, prin colegii mei, a funcționat foarte bine, obținând rezultate foarte bune.

Sigur, funcția de europarlamentar și faptul că am fost unul dintre cei mai activi lideri la nivel național îmi conferă o poziție constant importantă în angrenajul partidului, la nivel național.

JA. În ce măsură vă lipsește Aradul (dacă vă lipsește)?

G.F. Aradul este casa mea, este familia mea. Aradul este o parte din mine. Sunt în continuare prezent aici, ancorat în viața orașului, urmăresc constant ceea ce se întâmplă și în mod cert voi fi activ în comunitate. Am lăsat proiecte de investiții în valoare de 200 milioane de euro, unele în derulare, cum este regenerarea urbană – cel mai mare proiect de acest gen din România, reabilitarea liceelor Economic și Elena Ghiba Birta, reabilitarea sistemului de termoficare prin construirea unei centrale în Aradul Nou, altele în procedura de semnare a contractelor sau în fază de licitare, achiziționarea a 28 tramvaie noi și a 10 autobuze electrice noi, realizarea unui pod nou peste Mureș în zona Andrei Șaguna, amenajarea unei zone de agrement pe 28 hectare în zona străzii Mărului din Alfa, reabilitarea liniei de tramvai de pe strada Pădurii, reabilitarea rețelei de canalizare din zona centrală, centura de Sud – Est a municipiului Arad, etc. Sunt o serie de proiecte începute și care cu siguranță vor fi duse la bun sfârșit de cei care mi-au urmat la conducerea Primăriei. Totodată, am încredere că familia politică din care fac parte va conduce și de anul viitor orașul și județul, astfel ca dezvoltarea să continue, iar proiectele demarate să ajute la creșterea calității vieții cetățenilor noștri.

„Este o mare responsabilitate să faci parte dintr-un organism atât de complex cum este Parlamentul European, ale cărui decizii influențează viața a peste 500 de milioane de cetățeni europeni”