BOGDAN MIUŢESCU. Colegii oncologi au prezentat situaţia în oncologia generală. Eu m-aş referi doar la bolile din gastroenterologie şi hepatologie care fac obiectul activităţii gastroenterologului. Aş reaminti că gastroenterologia se ocupă de bolile digestive: ale esofagului, stomacului, intestinului subţire şi gros, ale ficatului, pancreasului şi colecistului, incluzând căile biliare. Gastroenterologul va stabili diagnosticul şi tratamentul acestor afecţiuni. Rolul determinant în îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei ar trebui să-l aibă statul, prin asigurarea unui învăţământ de calitate, prin educaţia populaţiei, prin programe de cercetare şi oferind o bază materială necesară desfaşurării unei activităţi medicale de calitate. Starea de sănătate, de fapt, astăzi, poate fi îmbunătăţită prin ceea ce putem noi să facem – personalul sanitar şi pacienţii.

O analiză a stării de sănătate din UE ne arată unde suntem şi ce avem de făcut. Numărul de cazuri de cancer colorectal depistate este sub media europeană, iar mortalitatea prin cancer colorectal este peste media europeană. În concluzie, populaţia nu se prezintă la medic în vederea depistării cancerului colorectal, iar când se prezintă este prea târziu.

JA. Ce-i de făcut?

BOGDAN MIUŢESCU. Orice persoană peste 45 de ani, chiar dacă este asimptomatică, ar trebui să se prezinte la medic pentru screening (testare pentru hemoragii oculte din fecale sau mai bine o colonoscopie), adică pentru depistarea unor leziuni – polipi – care se pot transforma în cancer (dar pe care le putem înlătura endoscopic, fără operaţie), pentru depistarea unor cancere în stadii precoce care se pot vindeca sub tratament onco-chirurgical. Dar noi avem o problemă. Nu avem educaţia sanitară necesară, nu suntem preocupaţi de starea noastră de sănătate. În studiile efectuate în UE, în 2019, 71% dintre români declară că au o stare bună de sănătate, în timp ce media UE este de 69%. Ne declarăm sănătoşi în timp ce avem mortalitate mai mare decât media europeană iar speranţa de viaţă este cu aproape şase ani sub media europeană. Cancerul gastric (de stomac), de pancreas şi hepatic sunt în creştere şi au un prognostic mai puţin bun decât cancerul colorectal. Cancerul gastric poate fi evitat dacă bolnavul este depistat prin gastroscopie când are o leziune precanceroasă – de exemplu, un polip care poate fi înlăturat endoscopic, fără internare, în câteva minute. Valabil şi la colon.

JA. Dincolo de cazurile de cancer, cât de importantă pentru judeţul Arad credeţi că este problema bolilor necanceroase din domeniul dumneavoastră?

BOGDAN MIUŢESCU. Din nefericire, şi bolile necanceroase reprezintă o problemă importantă în Arad. În afară de cancer, şi celelalte boli digestive au o incidenţă mai mare în ultimele două decenii: bolile hepatice (hepatite cronice, ciroze), pancreatice (pancreatitele), gastro-duodenale (ulcerele, gastro-duodenitele), intestinale (de cauză inflamatorie şi vasculară).

Tot pentru îmbunătăţirea stării de sănătate trebuie continuată depistarea infecţiei cu virus B şi C, infecţie care poate duce la apariţia cirozei, a cancerului hepatic. Este important să ştim că acum sunt tratamente eficiente care determină eradicarea/ eliminarea infecţiei cu virus C şi ţinerea sub control a infecţiei cu virus B cu o condiţie: pacientul să se prezinte pentru depistarea infecţiei virusale. Alte cauze care pot determina apariţia bolilor hepatice sunt alcoolul, alimentaţia necorespunzătoare, sedentarismul. Creşterea numărului celor care consumă alcool şi al obezilor obligă la supravegherea, atenţionarea populaţiei care astfel se expune îmbolnăvirilor: cancer, boli cardiovasculare, dar mai ales ciroza hepatică postetanolică sau ciroza datorată ficatului gras. Din nefericire, în România este în creştere numărul tinerilor consumatori de alcool şi al celor obezi. Singurul „tratament” eficient 100% în prevenirea apariţiei cirozei, a cancerului hepatic, în aceste cazuri, este evitarea alcoolului, a alimentaţiei excesive, a sedentarismului.

JA. În ce măsură credeţi că se pot preveni cazurile de boli digestive care duc la deces? Se poate măcar reduce numărul acestora?

BOGDAN MIUŢESCU. Aradul are gastroenterologi foarte buni, şi nu numai gastroenterologi, capabili să prevină sau să rezolve patologia existentă. Important este ca bolnavul să se adreseze medicului de familie sau gastroenterologului. Deocamdată mai avem specialişti. Cazurile trimise în alte centre supraspecializate, inclusiv în clinica din Timişoara, reprezintă un procent infim raportat la numărul cazurilor existente.

Trebuie să ştim că tehnicile noi sunt costisitoare, tratamentele eficiente, de asemenea, dar dau rezultate foarte bune. Aş vrea să cred că deficitul de cadre medicale (deficit şi la nivel mondial) nu va mai creşte, cu toate că ofertele din afară sunt foarte avantajoase atât din punct de vedere material, cât şi profesional.

JA. De ce aţi ales, ca medic, să profesaţi în Timişoara, şi nu în Arad? Mai ales că lăudaţi medicii de aici şi sunteţi arădean…

BOGDAN MIUŢESCU. La început, în timpul rezidenţiatului, mi-am început activitatea în Arad, ca medic, şi în cadrul UVVG. Eu am absolvit Facultatea de Medicină la Timişoara, unde am mulţi prieteni, colegi, dascăli, dar criteriul decisiv în alegerea Timişoarei a fost că este un oraş apropiat de ai mei, este un centru medical şi universitar cu tradiţie, important, în primele 3-4 din ţară, şi îţi oferă şanse mai mari de dezvoltare profesională. Clujul a fost tentant pentru mine, dar nu voiam să mă îndepărtez de ai mei. Deşi lucrez în Spitalul Judeţean şi la universitate în Timişoara, vin şi în Arad, unde lucrez alături de tatăl meu, cu care mă completez perfect şi asta îmi face mare plăcere. Cred că şi lui îi face plăcere să lucreze cu mine. Deci nu m-am „rupt” de Arad. În plus, o să începem să facem şi în Arad ecoendoscopie, în scop diagnostic, în special pentru tumori de pancreas, căi biliare si ficat. În concluzie, nu am uitat de unde am plecat.

JA. S-ar putea spune, deci, că Aradul nu oferă condiţii corespunzătoare pentru ca un medic gastroenterolog să-şi exercite profesia?

BOGDAN MIUŢESCU. Eu nu am spus asta. Doar că un oraş, cu cât este mai puternic economic, îţi oferă şanse mai mari de dotare, de dezvoltare profesională. Aici nu este vorba de a-ţi achiziţiona un stetoscop, un endoscop, este vorba de aparate de înaltă performanţă care costă mulţi bani şi, în plus, necesită un spaţiu adecvat şi personal dedicat. Păcat este că mulţi absolvenţi ai UVVG Arad au potenţial care nu este „exploatat”. Sunt mulţi medici în spitalele arădene care ar face mult mai mult, ar fi mai performanţi dacă ar avea condiţii. Nu aş vrea să se înţeleaga că numai în Arad se întâmplă acest lucru. Nu. Chiar dacă în proporţii mai mici, şi-n Timişoara, şi-n alte centre, dotările nu sunt pe măsura nevoilor, necesitând bani foarte mulţi. Ce nu se înţelege este că cel mai productiv sector este sectorul sanitar, care redă şi menţine forţa de muncă.

JA. Fără a vă contrazice, dezvoltarea profesională a medicului, alegerea locului de muncă nu sunt determinate de câştigul salarial?

BOGDAN MIUŢESCU. Pentru a te putea întreţine, dar mai ales pentru a putea să te dezvolţi profesional, costurile sunt foarte mari. Pentru a putea să ne abonăm la reviste de specialitate, pentru a putea participa la simpozioane, congrese naţionale şi internaţionale, la specializări, avem nevoie de un salariu care să ne poată permite să ne satisfacem aceste cerinţe. Timpul nu ne iartă, iar perioada utilă în formarea unui medic trebuie fructificată. Revenind la întrebarea dumneavoastră, alegerea locului de muncă trebuie să fie dictată de posibilitatea de a te dezvolta profesional pentru a deveni cât mai bun, cât mai performant. Asta înseamnă să cauţi (de ce nu, să te caute, să te recunoască) o unitate medicală performantă prin oameni şi condiţii de lucru. Trebuie să te zbaţi. E trist, dar adevărat. Trebuie să lupţi cu tine însuţi, „să tragi” de tine, să nu te iroseşti. Să consideri că tu şi timpul sunt adevăraţii tăi duşmani. O societate sănătoasă ar trebui să-ţi ofere toate condiţiile pentru a te dezvolta la maximum, urmând, fireşte, ca tu, la rându-ţi, să dai un randament pe măsură. Potenţialul economic al unei ţări este determinat de calitatea capitalului uman. Valoarea profesională trebuie să fie criteriul determinant în recomandarea pentru ocuparea unui loc de muncă.

Oricum, dacă eşti mulţumit de ceea ce faci, dacă rezultatele muncii tale sunt foarte bune, poţi avea cea mai mare satisfacţie: pacienţi trataţi, vindecaţi. Activitatea profesională ar trebui evaluată, răsplătită în funcţie de rezultatele obţinute în unitatea în care lucrezi, publică sau privată. Deşi nu trăim încă asemenea vremuri, sperăm că în viitor, mai ales în învăţământ, dar şi în unităţile medicale, să existe o ierarhizare valorică dată de rezultatele profesionale.

JA. Aminteaţi mai devreme de „centre medicale supraspecializate”. Dumneavoastră înşivă aţi fost plecat, în ultima perioadă, la o supraspecializare în India. De ce tocmai în India ?

BOGDAN MIUŢESCU. Foarte mulţi colegi şi eu, atunci când simţim că am ajuns la o limită şi credem că mai putem progresa, ne înscriem la cursuri în centre performante în domeniul nostru. Fără dascăl, un model pentru tine, nu ajungi acolo unde îţi propui să ajungi sau, mai bine zis, acolo unde poţi să ajungi. Din nefericire, aceşti dascăli sunt cu atât mai greu de abordat cu cât sunt mai solicitaţi, cu cât sunt mai valoroşi. Nu au timp pentru a-i învăţa pe toţi cei care doresc. Te planifică la curs peste 4-5 ani. Ei au program de lucru, spun fără a greşi, supraomenesc. Pe lângă faptul că participă la prezentări, la cursuri peste tot în lume, lucrează în clinică şi se ocupă de cazurile cele mai grele şi vrem şi noi să ne acorde din timpul lor. Eu am avut şansa să fiu primit de unul dintre cei mai buni ecoendoscopişti din lume – unii îl consideră cel mai bun –, profesor, în India, la o clinică supraspecializată în endoscopie. Şansa mi-a fost dată de recomandarea unui bun prieten, un mare endoscopist, un inovator în endoscopie, profesor la o clinică din SUA. Am avut o mare şansă, să se ocupe personal de mine şi să mă pregătească în endoscopia ce ţine de patologia ficatului, căilor biliare şi ale pancreasului.

CARTE DE VIZITĂ

As. univ. dr. Bogdan Miuțescu

Absolvent al Facultăţii de Medicină Timişoara

Specializări: Gastroenterologie şi Medicină Internă, la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Timişoara

Grad profesional: medic primar, doctor în Medicină

Competenţe: ecografie generală, endoscopie digestivă diagnostică şi intervenţională

Activităţi ştiinţifice: publicaţii în reviste internaţionale, invitat ca lector la conferinţe de specialitate şi membru în numeroase societăţi internaţionale de Gastroenterologie.

Experienţă profesională: Gastroenterologie – 6 ani, Medicina Internă – 9 ani

Orice persoană peste 45 de ani, chiar dacă este asimptomatică, ar trebui să se prezinte la medic pentru screening