Jurnal Arădean: Intrăm în linie dreaptă către finalul anului. Cum ați descrie situația actuală a României?

Adrian Wiener: Marea vulnerabilitate a României acum este cea fiscală. Avem un buget – cel pe 2023 – cu venituri mult supraestimate și cu cheltuieli subestimate grotesc. Un buget mincinos, care împinge România într-o zonă nesustenabilă. Vorbim de un deficit bugetar în creștere accelerată, determinată de incompetență și iresponsabilitate. Gândiți-vă, coaliția „stabilității” a preluat un deficit bugetar de 3,3% – 40 mld de lei cât era în august 2021. În 2022, la final de octombrie deficitul era 47 de miliarde, iar acum este spre 63 de miliarde. Sigur că acest deficit bugetar este și va trebui în continuare finanțat din împrumuturi cu dobânzi enorme. Spre exemplu, doar în următorii 4 ani, România va plăti doar pentru dobânzile la împrumuturi peste 37 miliarde de euro.

J.A.: Care considerați că sunt cauzele ce au condus aici?

A.W: Evaziunea fiscală de peste 10% este înspăimântătoare și amenință siguranța națională. Deficitul de încasare la TVA este de 37%, media UE fiind de 5%. ANAF este menținut, prin decizie politică asumată, nedigitalizat, fără instrumente normale de evaluare și control. În aceste condiții, cum să prinzi în buget o creștere a încasărilor ANAF cu 14%?

L-am auzit pe Ciolacu zilele trecute constatând uimit că stăm prost cu digitalizarea ANAF. Declara asta ca și cum tocmai a aterizat în politică și descoperă neajunsurile, după ce tot ei au ținut fiscalitatea în zona primitiva. Avem rețele infracționale tolerate, care funcționează cu complicitatea instituțiilor. Vama este vulnerabilizată de corupție aproape instituționalizată – avem exemplul din aceste zile, de la Calafat, unde 23 de polițiști de frontieră au fost arestați.

Pe de altă parte, cheltuieli sunt scăpate de sub control. Instituții parazit – academii, institute, organigrame îngrășate cu clientelă de partid, mii de consilii de administrație; companii de stat căpușate masiv – doar subvențiile pentru acestea se ridică la 9 miliarde de euro. La Tarom spre exemplu, pierderile pe anul 2022 au fost de peste 220 milioane de lei – cam 20.000 de lei/zbor.

J.A.: Cum vedeți începutul anului 2024, din această perspectivă?

A.W: Peste această implozie fiscală avem previziunile sumbre ale BNR – scăderea accelerată a creșterii economice, scăderea consumului, o nouă creștere a ratei inflației la începutul anului 2024.

Anul viitor vor fi alegeri. Presiunea pe creșterea salariilor va fi foarte mare, deja multe categorii de salariați sunt în stradă și amenință cu proteste și greve – pe de o parte firesc – salariile sunt mici. Pe de altă parte, cei de la guvernare nu vor vrea să facă reformă administrativă și scăderea cheltuielilor statului în an electoral. Va veni și noua Lege a Pensiilor cu o suplimentare de cheltuieli pentru 2024 de 25 de miliarde de lei. Evident, fără sursă de finanțare identificată, pentru care ar fi trebuit creat spațiu fiscal prin reforme și tăieri de cheltuieli. Coaliția stabilității vorbește doar de creșteri de taxe și impozite, de poveri fiscale suplimentare.

Iar cireașa de pe tort va fi în anul 2025, un an al corecțiilor devastator pentru mediul privat: majorări de taxe – Ciolacu deja anunță creșterea cotei de impozitare a veniturilor, eventual introducerea cotei progresive, eliminarea facilităților, o hăituială a tuturor celor care muncesc și produc.

J.A.: Regăsim aceeași situație și la Arad?

A.W.: Evident! Recent, o societate a Primăriei a trebuit să își rectifice în minus veniturile cu aproape un sfert. Fără nicio altă măsură de eficientizare, fără penalizări pentru administratori. Recons, altă societate a Primăriei a solicitat vânzarea unui teren din capitalul social, pentru a echilibra situația financiară. Să nu mai vorbim de sutele de milioane de lei dați sistemului de termoficare, nemodernizat și absolut ineficient.

Tot Primăria propune cheltuirea a nu mai puțin de 88 de milioane de lei pentru amenajarea malurilor Mureșului – 2,5 milioane de euro pentru un hectar de parc deja existent. Sunt nenumărate alte exemplele de investiții care toacă banii publici în Arad, în timp ce serviciile oferite sunt de proastă calitate.

J.A.: Ce ar trebui să facă în acest context decidenții politici?

A.W: Decidenții trebuie să profesionalizeze administrația, să renunțe la numiri politice, la atribuirea clientelară a lucrărilor. Să aducă bunele obiceiuri din mediul privat: contracte corecte, care să nu defavorizeze sectorul public, decidenți responsabili, care să își asume consecințele eșecurilor. S-a văzut că lucrurile pot fi schimbate în bine, acolo unde primarii sunt serioși. Sunt mândru că din această categorie fac parte și primarii USR.