Jurnal arădean. Domnule director, ne confruntăm cu valul doi al pandemiei, numărul cazurilor este din ce în ce mai mare. La ce trebuie să ne așteptăm în perioada care urmează, la nivelul județului Arad?

Horea Timiș. Lucrurile vor evolua în funcție de conduita populației. O persoană devine pozitivă în momentul în care nu se respectă ceea ce autoritățile spun de 10 luni încoace: purtarea măștii, distanțarea fizică și igiena. Aglomerările urbane favorizează proliferarea virusului, care se transmite atât pe cale aerogenă, cât și prin contact, după ultimele studii. Practic toate măsurile care se iau sunt restrictive ca și circulație, se limitează cât mai mult interacțiunea persoanelor. Eu am preluat Aradul pe locul doi după București, am avut un moment zero, apoi au fost două-trei săptămâni de incertitudine legislativă în care nu am mai putut să controlăm pozitivii, am reușit să ne menținem în media națională, având în vedere că Aradul nu este nici Covasna, nici Harghita. Este un județ de graniță, un județ mult mai dezvoltat decât majoritatea județelor, fapt ce influențează foarte mult comparația, este un județ care testează, are cinci puncte de graniță și are o zonă industrială dezvoltată. Ca atare, noi ne comparăm cu județe-vârfuri, din punct de vedere al cazurilor Covid, cu cele industrializate. Eu nu mă compar cu Carașul, de exemplu. Ne comparăm cu Oradea, Clujul, Timișoara și noi acolo vrem să fim (sub). Ca atare, prin măsurile pe care le-am impus, am reușit deocamdată să nu mai urcăm în nefericitul top 3. Noi sperăm că vom menține acest trend, facem tot posibilul. Măsurile sunt nepopulare, epuizarea oamenilor este maximă, atât în sistemul de sănătate, cât și în instituție. Lumea e supărată pe mine, dăm amenzi, închidem, nu sunt cel mai iubit dintre pământeni la ora actuală, dar sunt decizii clinice. La baza deciziilor administrative sunt decizii clinice.

JA. Ce putem spune că s-a îmbunătățit în comparație cu primul val al pandemiei și unde mai avem de lucrat?

H.T. Am învățat multe. Primul val al pandemiei ne-a prins nepregătiți. Ne-a prins fără să știm cu ce ne confruntăm, spitalele nu aveau stocuri, nici măști, nici dezinfectanți, nu aveau circuite, direcția nu avea personal suficient, nici acuma nu avem, dar totuși am făcut un pas. La ora actuală nu mai cad spitalele, cum cădeau în primăvară. Este loc de mai mult. În toată această perioadă, se fac foarte multe greșeli, de care suntem conștienți. Din cauza volumului mare de lucru, a fluxului de pacienți este absurd să credem că totul este perfect. Personalul direcției, de exemplu, este demotivat, epuizat, lucrează ore suplimentare, dar și acestea sunt limitate ca număr, astfel că de multe ori se face voluntariat.

JA Ce probleme întâmpinați cel mai adesea în managementul pandemiei de coronavirus?

H.T. În primul rând, avem de-a face cu un haos birocratic, care ne afectează cel mai mult. Noi trebuie să intervenim azi, dar ne trebuie hârtii, aprobare, referat, alocare buget, omul more până scoatem o hârtie conform legii. Iar dacă n-o scoți conform legii, ai probleme. Asta ar trebui să se schimbe în România: haosul birocratic, cu toate că este cunoscut faptul că DSP Arad nu prea a ținut cont de partea legislativă, noi știm că am făcut lucruri care nu erau reglementate de legislație, suntem cunoscuți că nu am ținut cont de legislația țării, dar în același timp avem partea de decizie clinică, fără care nu mergeam spre zero. Este o bătălie între decizia clinică și birocrația legislativă, practic.

JA. Cum vor arăta sărbătorile de iarnă în acest an? Vom putea să le petrecem alături de cei dragi, vom putea să ne vizităm părinții, rudele?

H.T. Nu foarte multă lume va merge cu colindul, asta cu siguranță. Până la urmă, în familie se vor întâmpla aceste sărbători, nu în cadru extins, iar familia restrânsă – mamă, tată și copil – va forma baza. Practic, anul acesta vom sărbători mult mai în familie decât până acum. Totul se poate întâmpla cu respectarea măsurilor. Noi impunem măsuri pentru că societatea nu e pregătită să le respecte, dar dacă 14 zile societatea ar respecta totul perfect, nu am mai avea COVID. Este un proces de educație, iar noi avem azi foarte multă lume care nu crede în COVID, fiindcă afară-i soare, mașinile circulă normal, dar după porțile spitalului, acolo se moare, e o luptă zilnică, colegii stau în combinezoane opt ore. În timp ce unii duc o viață normală, sistemul medical e la pământ, iar în fluxul acesta apar greșeli, de care noi suntem conștienți.

JA Există într-adevăr o reticență a oamenilor față de comunicările oficiale, nu sunt puțini cei care încă mai cred în conspirații…

H.T. Da, pentru că nu se vede ce se întâmplă în sistem, ca atare oamenii nu cred. Și chestia asta în care ne informăm din social media este foarte păcătoasă. La noi dacă cineva scrie pe Facebook că la Moise Nicoară sunt 100 de copii infectați și DSP-ul ascunde lucrul acesta pe motiv că nu știu cine de-aici are copilul acolo, are 100 de distribuiri. Așa că noi ne luptam și cu aceste lucruri. Pe de altă parte, trebuie să ne uităm și de unde plecăm: dacă ne referim la sistemul românesc de sănătate, conform statisticii care se face în fiecare an, EUROSTAT ne plasează, de 15 ani, pe ultimul loc din Europa. Prima dată să vedem unde suntem în comparație cu alții. Matematic, suntem ultimul sistem din Europa. Ca atare, ce pretenții poți să ai? Vrei să fie ca-n Germania, care e pe locul al doilea, sau Olanda și tu ești ultimul sistem! Ai o mașină care-i toată coaptă și tu visezi la performanța unui Mercedes. Astea-s resursele, asta-i situația în care suntem!

De aceea avem cel mai ridicat grad de mortalitate pe COVID, de aceea avem una dintre cele mai rapide rate de infectare, de aceea avem locul 1 la boli cardio-vasculare, locul 1 la atacuri cerebrale, suntem o țară de top din coada clasamentului, și așa sunt și rezultatele. Nu o să se întâmple nimic de mâine, dar e nevoie de oameni care să facă o strategie, să gestioneze situația asta. Toate datele arată că noi ne zbatem să ajungem de pe ultimul loc, pe penultimul. Că ne place, că nu ne place, acolo suntem. Avem și o foarte mare disparitate a populației, adică diferența dintre bogați și săraci e foarte mare și accesul la servicii medicale se face în funcție de resurse: cei cu bani au acces la servicii medicale, cei fără bani nu au acces. Același lucru se întâmplă și la nivel cultural: există o societate educată, cu un grad ridicat de cultură și marea majoritate care are încă probleme. Nu populația educată este majoritară și asta este, de asemenea, o problemă de sănătate publică națională.

JA. Ce vă reproșați în gestionarea pandemiei, care sunt aspectele care ar trebui schimbate, pentru ca sistemul să fie mai eficient ?

H.T. Sub nici o formă nu pot reglementa partea birocratică: am făcut adrese la minister, la INSP, am vrut să schimb lucruri, unele s-au putut, dar îmi dau seama că rezistența sistemului este extraordinară. Este aproape imposibil să schimbi ceva în interiorul sistemului. Rezistența sistemului medical arădean este la fel, foarte mare. La fel se întâmplă și la nivel instituțional; eu dacă am toți angajații cu același salariu, dar unul lucrează mai mult decât ceilalți, eu nu am cum să-l motivez. Normal, ar trebui să vii cu echipă și să ai un contract de management la nivel de instituție. Normal ar fi ca, la preluarea instituției, să fac contract cu Ministerul Sănătății: mi-ai dat instituția, eu o conduc și vin cu rezultate astea la sfârșit. Tot ce a trecut peste noi, n-am prea știut să gestionăm și nu învățăm din ele. E o problemă de leadership până la urmă. Și este tot mai acută necesitatea depolitizării sistemului, pentru că este nevoie de specialiști.

JA. Cum comentați descinderile parchetului la sediul DSP?

H.T. Oamenii își fac datoria, analizează, calculează, suntem deschiși. Și ei sunt o instituție, își fac și ei treaba și încearcă să reglementeze lucrurile, dacă acestea sunt scăpate de sub control. Exact cum suntem noi o instituție de control și mergem la alții și atitudinea celor care ne văd e reticentă, așa și viceversa. Așteptăm să vedem ce s-a întâmplat, dacă există sau nu o problemă, încă nu știm nimic și nici nu ne pronunțăm.

JA Ca o concluzie, ….

H.T. Dacă lucrurile nu se întâmplă la nivel de comunitate – există acea noțiune de bine comun – pandemia aceasta n-o rezolvă nici medicii din spitale, nici Domșa, nici DSP-ul. Pandemia asta o rezolvă oamenii, degeaba presiunea e pe instituții. Ține de cum te comporți tu, ce înțelegi tu din toată nebunia asta. Degeaba criticăm instituții, asta nu rezolvă problema. Ca să ținem lucrurile sub control, trebuie respectate cele trei măsuri. Asta ar trebui să ajungă la cei care citesc cu adevărat, nu doar titluri. Este până la urmă și o luptă de cultură.

„Pandemia asta o rezolvă oamenii, degeaba presiunea e pe instituții. Degeaba criticăm instituții, asta nu rezolvă problema”