1. JURNAL ARĂDEAN. D-le deputat, de curând a fost marcată Ziua Mondială a Mediului, cu tema „ Conectarea oamenilor la natură”. Cum vedeţi, ca membru al Comisiei de Mediu, această problemă ?

Glad Varga. Această tematică ne îndeamnă să conştientizăm faptul că natura înseamnă atât spaţiile verzi din marile oraşe, cât şi ariile naturale protejate, că umanitatea este dependentă de resursele naturale, iar acestea sunt limitate şi ameninţate de poluare, schimbări climatice şi exploatare peste măsură. La şase luni de la începerea mandatului meu ca deputat, doresc să atrag atenţia asupra sectorului de mediu din România, care, din păcate se confruntă cu o serie de probleme, în mare parte sistemice. Nu există un interes real pentru corelarea politicilor interdisciplinare, care să contribuie la soluţionarea concretă a problemelor de mediu din ţara noastră. Cu toţii, guvernanţi, parlamentari, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, trebuie să înţelegem că strategiile şi planurile aşternute pe hârtie sunt inutile, atâta vreme cât voinţa politică în această direcţie este fie inexistentă, fie dominată de interese de grup.

2.Punct cu punct, ce s-a făcut, concret, în acest domeniu?

Glad Varga. Mai întâi, să ne referim la păduri şi arii naturale protejate. Strategia Naţională Forestieră, care se presupune că va aduce soluţii pe termen mediu şi lung, atât pentru tăierile ilegale, cât şi pentru exploatarea durabilă a pădurilor, va fi în vigoare prin hotărâre de Guvern abia la 1 august 2018. Aprobarea, prin votul majorităţii PSD-ALDE, a legii de modificare a Legii nr.171/2010 pentru sancţionarea contravenţiilor silvice a dus la eliminarea a peste 100 de contravenţii silvice, determinând condiţii propice exploatării ilegale. De la 16 august 2017, preţul mediu pentru metrul cub de masă lemnoasă pe picior va fi 164 lei, în nota de fundamentare menţionându-se că, în baza acestuia, valoarea compensaţiilor pentru produsele pe care proprietarii de păduri nu le recoltează datorită funcţiilor lor de protecţie se majorează cu 42,6 %. Pe hârtie desigur, pentru că în realitate proprietarii de păduri din arii naturale protejate nu au primit nicio compensaţie. Reamintesc că aceste compensaţii pot încuraja şi stimula proprietarii în cauză să implementeze măsuri de gestionare coerente şi specifice siturilor Natura 2000. Pe de altă parte, Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate nu este încă funcţională, deşi pentru siturile de importanţă comunitară s-a depăşit termenul de desemnare a lor ca arii speciale de conservare, iar România riscă penalităţi de până la 134.000 euro/zi de întârziere pentru conformarea cu prevederile Directivei Păsări” completează Glad Varga.

3. Ce ne spuneţi despre asigurarea dreptului la apă şi sanitaţie ?

Glad Varga.Pentru 25% din costurile necesare realizării măsurilor pentru alimentare cu apă, colectare şi epurarea apelor uzate, între 2016 – 2021 nu s-au identificat surse de finanţare, deşi România, conform angajamentelor asumate, trebuie să asigure, până în 2018, conformarea cu Directiva privind calitatea apei destinate consumului uman şi Directivei privind epurarea apelor uzate urbane pentru toate localităţile cu peste 2000 de locuitori echivalenţi. În ceea ce priveşte deşeurile, știm cu toţii că România are de soluţionat proceduri de infringement. De la aprobarea Strategiei Naţionale pentru Gestionarea Deşeurilor, care a fost condiţionalitate ex-ante, nu s-a întreprins nimic pentru revizuirea planurilor subsecvente, deşi au existat atenţionări din partea Comisiei Europene. Închiderea tuturor depozitelor neconforme până în 2019 şi reciclarea a 50% din deşeurile municipale până în 2020 reprezintă două dintre obiectivele pe care ţara noastră trebuie să le îndeplinească.

4. La capitolul „sancţiuni” se pare că avem mari probleme

Glad Varga. România riscă sancţiuni de la Burxelles şi din cauza calităţii aerului în marile oraşe. Noţiuni ca transport alternativ, smart cities, green cities, infrastructură pentru piste de biciclete par a fi străine de administrarea capitalei noastre. Dau un exemplu mărunt – pe website-ul primăriei Bucureşti, hărţile de calitate a aerului sunt o pagină veşnic „în lucru”, iar datele de calitate a aerului nu au mai fost publicate din septembrie 2016, deşi numărul persoanelor cu boli ale aparatului respirator este în creştere.

Măsurile pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice, prevăzute de Strategia naţională privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon sunt la momentul actual doar „pe hârtie”, la fel cum şi ratificarea Acordului de la Paris de către România este doar o lege printre multe altele.

Pentru toate aspectele pe care le-am enumerat, am adresat întrebări şi interpelări, la care miniştrii Guvernului Grindeanu au transmis, cu mici excepţii, răspunsuri evazive, teoretice, lipsite de fond sau, şi mai rău, nu au comunicat niciun răspuns, deşi termenul legal de primire a răspunsurilor a fost depăşit. Lipsa de preocupare pentru mediu a guvernului PSD-ALDE şi absenţa prioritizării problemelor ce necesită rezolvare urgentă în acest domeniu aduc România la limita dezastrului, atât în ceea ce priveşte integritatea patrimoniului natural, cât şi sănătatea şi bunăstarea populaţiei.

Lipsa de preocupare pentru mediu poate duce România în pragul dezastrului” Glad Varga