1. JURNAL ARĂDEAN. Domnule președinte, spuneaţi că vă veţi spune părerea despre „Zilele Aradului” după ce se încheie. Iată, s-au încheiat.

Samuel Caba. „Toată rațiunea noastră cedează în fața sentimentelor”, spunea Blaise Pascal. La drept vorbind, este vorba despre o sărbătoare a unei așezări multiseculare. Sunt convins că, la 1550 când satul de pescari ce era atunci Aradul, mai apoi sub ocupația otomană a beilor Nadum și Kasou, nu se gândeau că, punând bazele orașului Arad, îi vor deschide o mare perspectivă. Iată deci, suntem la secole de existență ca oraș și, în plină vară, acest municipiu de pe râul Mureș, municipiu reședință de județ, la fel precum Târgu Mureș, Alba Iulia sau Deva, își serbează, cu mare fast „Zilele Municipiului” deși sub egida de oraș liber regesc, titlu obținut la 1834. La ceas de bucurie și Asociația pentru Reformă Civică și Democrație s-a bucurat alături de concetățenii noștri pentru că așa e frumos, civic și normal, să ne bucurăm. Ajunge zilei necazul ei, spune Biblia și atunci când , întemeiat fiind, ai un prilej de bucurie, e bine să participi cu toată inima. Desigur, am putea veni și în zona critică dar prefer să rămân, la acest ceas de bucurie pentru arădeni și Arad, doar în zona propunerilor și a recomandărilor. „Zilele Municipiului Arad” la această ediție a demonstrat (dacă mai era nevoie) că Aradul suferă la capitolul spațiu destinat manifestărilor publice. În Arad, din păcate, nu există amenajată în mod special, o piață, o agoră destinată unor astfel de evenimente civice. A fost o reușită prezența unor artiști consacrați la Arad, în Parcul Reconcilierii Româno-Maghiare (Mirabela Dauer, Corina Chiriac, Gabriel Dorobanțu sau Opera Română din Timișoara) dar s-a constatat că spațiul este unul neconvențional, improvizat și cu puține variante pentru public.

Când am candidat de primar în 2016, aveam în proiect extinderea Parcului Reconcilierii până la Turnul de Apă și până în str. Ceaikovschi. Aveam parcări asigurate în cursul săptămânii, pentru cei cu treburi la Poliție (Județ și municipiu) iar pentru final de săptămână aveam un spațiu generos dedicat unor manifestări gen „Zilele Aradului”. Recomand, deci, actualei adiministrații să ia în calcul extinderea Parcului Reconcilierii. Nu costă mult și e benefic pentru arădeni.

2.Fiindcă tot suntem în „zonă” ce poziție are Asociația pentru Reformă Civică și Democrație față de intenția administrației cu privire la Monumentul Marii Uniri și la ideea de relocare a Pieței Agroalimentare din fața Catedralei Vechi Ortodoxe?!

Samuel Caba.Cu privire la Monumentul Marii Uniri m-am exprimat deja și rămân consecvent. El trebuie amplasat în zona centrală a Municipiului Arad, la Podgoria, unde se întâlnesc toate arterele de circulație din Arad, în zona Catedralei Ortodoxe. Aici nu mai e nimic de negociat. În ceea ce privește propunerea administrației de relocare a Pieței Agroalimentare din zona Catedralei Ortodoxe (vechi) cred că este o glumă. Un mare strateg și versat politician (Otto von Bismarck) spunea: „Doar un prost învață din greșelile proprii. Un înțelept învață din experiențele ( bune sau rele) altora”. Administrația locală s-a mai „tamponat” odată cu piețarii de la Catedrala Veche, pe același subiect. Eu cred că trebuie să ne uităm puțin la vecinii noștrii. Recomand conducerii S.C TOP SA să meargă la Timișoara să vadă cum au renăscut, pe aceleași amplasamente, piețe de tradiție precum: „Iosefin” sau „Badea Cârțan”. Cred că în Piața Catedralei, pe amplasamentul actualei hale acoperite până în marginea pieței, se poate ridica o piață cu două etaje, cu lifturi (marfă și persoane). La parter ar funcționa piața agroalimentară, la etajul 1 ar fi lactate, carne și magazinele ce acum funcționează în acele gherete de secol XIX, iar la etajul 2 ar putea fi relocată „Piața Rușilor”. S-ar creea un puternic val comercial la standard european, iar în fața Catedralei Vechi se va putea amenaja o imensă parcare necesară și pentru piață dar și pentru credincioșii ce vin la Biserică. Să nu mai punem în discuție și valoarea estetică a clădirilor din această piață, care ar fi la vedere și ar da un ton pozitiv orașului. Repet, dacă eram ales primar al Aradului în 2016, acest proiect era azi deja demarat în folosul arădenilor. Sper ca sugestile venite din partea Asociației pentru Reformă Civică și Democrație să nu „deranjeze” ci să mobilizeze pe această discuție pozitivă.

3. Care ar fi pentru dumneavoastră în calitate de arădean, primele trei priorități pentru Arad?

Samuel Caba. Sunt multe chestiuni care ar putea fi prioritare pentru arădeni si pentru Arad, dar pentru că trebuie să precizez doar 3, le enunț: 1) Să nu mai fim „capitala cancerului” din România; 2) Să devenim un municipiu de rang I și 3) Să creștem spiritual și material ca un oraș european. Așa să ne ajute Dumnezeu.