JA. Domnule vicepreşedinte, cea mai importantă problemă în administraţie, în această perioadă, este bugetul Consiliului Judeţean. Porniţi optimist la drum?

Sergiu Bîlcea. Într-adevăr, activitatea noastră este reflectată de buget, în special în domeniul investiţiilor. Niciodată, indiferent de buget, nu vor fi bani suficienţi pentru a realiza tot ceea ce ne propunem, mai ales în domeniile în care sunt necesare investiţii masive, cum ar fi sănătatea sau drumurile. Mă voi referi la drumuri, deoarece acestea intră în atribuţiunile mele de vicepreşedinte. Anul 2017 este primul an în care actuala conducere a Consiliului Judeţean lucrează pe strategia proprie, cu bugetul întocmit de noi, de aceea, pentru mine, 2017 este un an al provocării!

JA. Care este situaţia finanţării reţelei de drumuri a judeţului?

S.B. Avem peste 1.200 de kilometri de drum judeţean şi, trebuie să recunoaştem, circa 80% dintre aceste drumuri necesită intervenţii. E clar că doar din bugetul propriu nu vom putea să susţinem lucrările necesare pentru modernizarea, reabilitarea şi întreţinerea drumurilor. De aceea, încercăm să accesăm fonduri şi din alte surse, din fonduri europene, naţionale şi din proiecte transfrontaliere.

Drumul Arad-Şiria este cel mai mediatizat şi cel mai… criticat. Şi pentru noi cel mai important. Este proiectul de bază al mandatului meu. Acest drum va fi finanţat din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional (POR). Tronsonul este, de fapt, Arad-Horia-Şiria-Pâncota-Târnova-Buteni, cea mai importantă arteră de drum judeţean, utilizată frecvent de peste 100.000 de arădeni. În prezent, am depus documentaţia pentru a obţine finanţarea. Acest drum este prioritar, pe prima poziţie în cadrul proiectelor prin POR. Dar banii europeni nu trebuie să fie singura sursă de finanţare, ar mai fi cele guvernamentale.

JA. Care sunt drumurile finanţabile din fonduri naţionale?

S.B. Dorim să atragem fonduri guvernamentale prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), derulat prin Ministerul Dezvoltării Regionale. Avem câteva proiecte pregătite, cum ar fi Mişca-Apateu-Berechiu şi legătura acestui tronson cu DN 79 (Arad-Oradea) sau Bârsa-Moneasa-limită judeţul Bihor, ambele cu lungime de peste 20 de kilometri. De asemenea, ar mai fi Sânmartin-Olari-Caporal Alexa, Nădab-Seleuş şi Gurahonţ-Buteni.

JA. Vor veni aceşti bani de la Guvern?

S.B. Arădenii sunt buni contribuabili, judeţul Arad este printre judeţele cu cea mai mare contribuţie la Bugetul de Stat şi e normal ca măcar o parte din aceşti bani să se reîntoarcă în beneficiul arădenilor.

JA. O a treia sursă identificată este cea a fondurilor transfrontaliere…

S.B. În urma înţelegerii cu partea maghiară, Aradul şi-a fixat ca prioritate domeniul Sănătăţii, mai precis înfiinţarea unei secţii de Oncologie. Există, însă, riscul ca investiţia să fie considerată „ajutor de stat”, iar Consiliul Judeţean să plătească din bugetul propriu această investiţie. Până la clarificarea situaţiei, noi am pregătit documentaţia atât pentru proiectul pe Sănătate, cât şi pentru infrastructura rutieră. Dacă vom accesa banii pentru drumuri, dorim să reabilităm reţeaua de drum judeţean aflată de-al lungul frontierei, de la Nădlac până la Chişineu-Criş, legând şi celelalte două oraşe: Pecica şi Curtici.

JA. Mai rămâne bugetul Consiliului Judeţean…

S.B. Din bugetul nostru, pentru infrastructura rutieră avem două componente: investiţii şi întreţinere. La capitolul investiţii, avem două tronsoane importante: Sântana-Caporal Alexa-Pâncota, respectiv Pâncota-Seleuş. Reabilitarea acestor drumuri este necesară pentru a asigura accesul în condiţii cât mai bune dinspre municipiu către nordul judeţului, după ce Arad-Şiria-Buteni va intra în lucru. Tot din fonduri proprii va fi reabilitată şi porţiunea de drum judeţean Neudorf-limită judeţul Timiş.

De asemenea, obligaţia noastră este de a gestiona şi celelalte drumuri judeţene. Vom aloca bani pentru întreţinerile curente şi periodice, pentru toaletarea de vegetaţie, totul pentru a oferi arădenilor condiţii cât mai bune.

De altfel, dacă vedem toate investiţiile pe care ni le propunem, dacă le desfăşurăm pe harta Aradului, putem observa că avem în vedere o dezvoltare uniformă şi ramificată a drumurilor judeţene. Şi asta pentru că fiecare arădean are dreptul la drumuri bune şi sigure, indiferent dacă locuieşte în municipiu sau la marginea judeţului.

„Avem în vedere o dezvoltare uniformă şi ramificată a drumurilor judeţene”