Lege noua pentru fatadele cladirilor

ARAD. Reguli noi în privinţa reabilitării faţadelor şi acoperişurilor clădirilor istorice şi nu numai. Legea care modifică o reglementare din 2011 a apărut de curând iar primarul Gheorghe Falcă a folosit momentul pentru a prezenta noile prevederi în faţa reprezentanţilor unor bănci şi a mai multor constructori. Ce se va schimba odată cu apariţia acestei noi prevederi? Totul, sau aproape totul dacă ar fi să ne luăm după edilul local. Însă efectele ar urma să se vadă, cu adevărat, peste 10 ani, când mai toate clădirile de pe centru ar avea o faţă nouă. „Legea a venit la un moment oportun. În zece ani de zile, estimez, Aradul îşi va schimba faţa”, a precizat Falcă.

Potrivit edilului local, prin modificarea de acum a Legii 153/2011 s-a stabilit clar că obligaţia de reabilitare a imobilelor, inclusiv a faţadelor, intră în sarcina proprietarilor. Tot legea, spune Falcă, indică clar care sunt soluţiile de intervenţie, prin forţe proprii, împrumut de la bancă cu garanţii guvernamentale sau, în ultimă instanţă, prin intermediul autorităţilor locale, urmând ca acestea să-şi recupereze banii de la proprietari în termen de cinci ani.

Primăria Arad a întrevăzut însă şi o altă soluţie, folosită în oraşe precum Munchen sau Praga, unde reabilitarea a căzut în sarcina unor dezvoltatori imobiliari, aceştia obţinând dreptul de la propriertari pentru mansardarea podurilor şi transformarea acestora în locuinţe. Şi e de bine, spune edilul local, pentru că mai mulţi paşi stabiliţi de noua lege pentru reabilitarea imobilelor au fost deja făcuţi de Primăria Arad în avans.

Dacă, potrivit legii, cetăţenii sunt obligaţi să intervină şi să reabiliteze clădirile pe care le deţin în proprietate, autorităţile au obligaţia de a elabora, monitoriza şi controla programul de reabilitare (adică măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor). Mai exact, dacă deţinătorii imobilelor nu vor lua măsurile care se impun cu privire la acestea, potrivit primarului, autorităţile – în acest caz, Primăria Arad – trebuie să intervină şi să trimită nodificări proprietarilor cu privire la obligativitatea de respectare a legii.

Primii paşi care trebuie făcuţi sunt: identificarea şi inventarierea clădirilor şi deţinătorilor acestora, urmate de stabilirea zonelor de acţiune prioritară (a clădirilor cu probleme care pun în pericol şi siguranţa trecătorilor), stabilirea regulamentelor de intervenţie etc.

Gheorghe Falcă, flancat în cadrul întrevederii de viceprimarul Levente Bognar, a precizat că primul lucru care se va realiza va fi o comisie de specialişti care va parcurge etapele de mai sus, comisie care va fi condusă de viceprimar. De aici şi până la trimiterea notificărilor către proprietarii de clădiri cu probleme nu mai e decât un pas. Primarul estimează chiar că primele notificări vor fi trimise undeva în toamnă.

Nu va fi uşor pentru proprietarii de imobile deteriorate pentru că aceştia au obligaţia să realizeze pe banii lor proiectele tehnice de reabilitare, de a obţine avizele, de a trece la reabilitarea clădirii, de a finaliza această procedură, de a face recepţia finală după cinci ani etc.

Iar cei notificaţi vor avea la dispoziţie, de la primărie, prin lege, doar 12 luni pentru a realiza lucrarea de reabilitare a imobilelor. Ei sunt cei care vor trebui să răspundă notificării primite în termen de 60 de zile şi să puncteze cum vor proceda. Dacă nu au banii necesari să reabiliteze pe cont propriu faţada şi acoperişul imobilului, se vor putea adresa băncilor (acesta fiind şi motivul pentru care reprezentanţii unităţilor bancare au fost chemaţi la întrevedere) şi să obţină un credit cu garanţie guvernamentală şi cu dobândă subvenţionată.

Primăria scoate 3 milioane de euro

Dacă nu optează nici pentru această variantă, rămâne oricând şi ultima: lucrările pot fi executate de administraţia locală (dacă acestea au fost aprobate de CLM), cu constituirea unei creanţe şi recuperarea cheltuielilor de la proprietari în termen de cinci ani (aceştia ar urma să plătească banii într-un fel de rate la Direcţia Venituri).

Mai mult, Gheorghe Falcă susţine că această variantă are susţinere bugetară, pentru că Primăria Arad este capabilă să disponibilizeze în acest an şi în următorul trei milioane de euro pentru primele intervenţii la faţadele imobilelor, o sumă considerată de edil „generoasă şi care poate să schimbe multe”.

Totuşi, edilul crede că una dintre cele mai interesante soluţii este cea aplicată în marile oraşe europene, unde, folosind oportunitatea de a avea poduri la clădirile vechi, istorice, cele mai degradate, dezvoltatorii imobiliari au construit locuinţe în poduri, reabilitând totodată şi imobilele cu pricina.

„Aproape toate clădirile din centru pot fi mansardate, iar cei care dau podul spre mansardare firmelor au beneficii: ar putea avea faţada şi casa scărilor reabilitată, utilităţile, podul etc.”, a spus primarul, care a indicat şi care este oportunitatea dezvoltatorilor în acest caz, amintind de cei aproximativ 1.100 de studenţi italieni în căutarea de apartamente de cumpărat sau închiriat.

Peste 1.000 de clădiri cu probleme

Viceprimarul Levente Bognar a indicat şi care este numărul clădirilor din zona protejată, dar şi numărul celor cu probleme, care vor primi cel mai probabil notificări pe viitor. Bognar a precizat că sunt 2.430 de clădiri în zona protejată, dintre care 263 cu degradări avansate, 337 cu degradări medii, 686 cu degradări uşoare, 1.039 în stare bună şi 105 deja reabilitate. „Nici jumătate nu sunt într-o stare bună, dar acum legea, pe care am aşteptat-o de mult, ne dă dreptul la acţiune”, a conchis Levente Bognar.

Facilităţile celor vizaţi

Cine intră sub incidenţa Legii 146/2012 care modifică Legea 153/2011? Deţinătorii de orice fel ai clădirilor, care prin prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol sănătatea, viaţa, integritatea fizică şi siguranţa populaţiei şi afectează calitatea mediului înconjurător, a cadrului urban construit şi a spaţiilor publice urbane. Aceştia sunt obligaţi ca, din proprie iniţiativă, să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor.

Proprietarii de clădiri vor primi şi o serie de facilităţi fiscale: certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire pentru executarea lucrărilor de intervenţie se eliberează, în regim de urgenţă, în cel mult 15 zile de la data înregistrării solicitării, cu scutire de taxă, autorizaţia de construire se emite fără prezentarea extrasului de plan cadastral şi a extrasului de carte funciară de informare, acordul Primarului se emite cu titlu gratuit, avizul tehnic prealabil se emite cu titlu gratuit, iar aceştia sunt scutiţi de la virarea cotei de 0,7% şi a cotei de 0,1%, după caz, către Inspectoratul de Stat în Construcţii, precum şi a cotei de 0,5% către Casa Socială a Constructorului, din cheltuielile cu lucrările de intervenţie.