Medalion Constantin Ripa

„Medalionul Constantin Rîpă este dedicat unuia dintre cei mai apreciaţi muzicieni din ţara noastră, iar Orchestra simfonică, împreună cu Corul Academic, are onoarea de a-l avea ca dirijor”, spunea ieri, într-o conferință de presă, directorul filarmonicii arădene, Alin Văcean.

Maestrul Constantin Rîpă a venit la Arad, la invitaţia conducerii Filarmonicii de Stat, pentru a prezenta publicului trei compoziţii personale dirijate chiar de domnia sa. Este vorba despre lucrările Musichia şi Laudă, ambele pentru ansamblu cameral (solişti: David Buzgău – voce, Ionuţ Cădariu – flaut, Tibi Boc – clarinet, Radu Rotaru – pian, Lucica Florescu şi Mario Florescu – percuţie) şi Oratoriul Mirabila sămânţă (texte de Lucian Blaga şi texte populare). Oratoriul îi va avea ca solişti pe soprana Cristina Olteanu şi tenorul Tony Bardon, iar pe actorul Valentin Voicilă ca recitator. Conducerea corului îi aparţine lui Daniel Robert Rădoiaş.

„Lucrările «Musichia» şi «Laudă» sunt creaţii de inspiraţie bizantină, compuse în ideea unei acţiuni pe care mi-am propus-o după 1990, de a scoate în viaţa de concert laică muzica noastră bizantină, aşa cum se întâmplă cu muzica catolică a cărei creaţie este prezentă în concertele laice (de exemplu lucrări de Palestrina, Bach, Mozart ş.a.). Se ştie că în Biserica ortodoxă nu sunt admise instrumentele muzicale, motiv cu atât mai mare ca acest fapt să-l îndeplinească concertul laic“, declară maestrul Constantin Rîpă.

Prima lucrare, Musichia este în fapt o lecţie de învăţare teoretică şi practică a muzicii, în şcolile ortodoxe româneşti. A doua lucrare numită Laudă este o închinare Dumnezeirii întruchipată în treime: Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Sfântul Duh. „Astfel, lauda se adresează mai întâi lui Dumnezeu, făcătorul luminii, apoi Fecioarei Maria şi lui Hristos aducătorul iubirii, după care urmează cea a Duhului Sfânt, cel care întreţine viaţa, liniştea şi pacea, pentru ca în final lauda să se adreseze Unităţii cuprinsă în trinitate“, subliniază Constantin Rîpă.

Instrumentele muzicale folosite pentru aceste lucrări sunt menite să creeze o atmosferă pentru cântarea vocală propriu-zisă şi nu să o acompanieze. De regulă ele creează efecte care sunt consecinţa ecoului de biserică a unor mişcări sau zgomote produse în cadrul slujbei. Desigur că toaca şi clopotele, care în fapt sunt exterioare bisericii, prezintă un interes deosebit pentru crearea ambianţei slujbei.

Oratoriul „Mirabila sămânţă“

Forţa artistică a acestui poem stă în fascinaţia umană (exprimată de Blaga) faţă de misterul germinaţiei. „Poetul înalţă un imn miraculoaselor seminţe a căror putere trece în mit devenind «mărunţii zei», care mereu renasc din forţa pământului oferind mereu miracolul devenirii. O selecţie a versurilor şi strofelor din poemul lui Blaga a constituit textul iniţial pentru muzica oratoriului. Dar, odată schiţat oratoriul la nivelul conceptual al geniului poetic şi filosofic blagian, s-a născut o întrebare: care e fundamentul ancestral al acestui profund sentiment care a generat o asemenea capodoperă poetică? Aceasta a constituit imboldul cercetării manifestărilor folclorice legate de această închinare pentru ceea ce însemnă seminţe, fertilitate şi existenţă. Aşa am descoperit ritualul secerişului şi am refăcut unitatea mitică şi mirifică: creaţia populară – creaţia cultă. Melodiile folclorice au darul de a transporta ascultătorii într-o lume arhaică, un străfund de istorie care a marcat trecerea omenirii la un stadiu decisiv al evoluţiei sale, acela al descoperirii agriculturii, prin care s-a schimbat destinul omenirii“, spicuim din prezentarea făcută oratoriului chiar de către compozitorul său, Constantin Rîpă.

Constantin Rîpă

Născut la 1 august 1938, Constantin Rîpă şi-a dedicat întreaga viaţă muzicii. Cercetător, muzicolog, compozitor, dascăl, dirijor, autor a numeroase volume, studii sau articole, Constantin Rîpă poate fi considerat una dintre ultimele figuri renascentiste ale muzicii româneşti culte.

Membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România şi al Uniunii Interpreţilor, maestrului i se conferă în anul 2008 Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler.

Cunoscător a cinci limbi străine (franceză, germană, engleză, rusă şi italiană), Constantin Rîpă este totodată membru al unor organizaţii, asociaţii, organisme ştiinţifice sau profesionale la nivel naţional (uniuni de creaţie, societăţi, fundaţii etc.). Dintre acestea amintim doar Fundaţia Toduţa; Fundaţia Mozart; Societatea Culturală Filarmonia; Societatea Culturală Carpatica.

Constantin Rîpă a compus 45 de lucrări pentru cor şi 28 pentru cor de copii. În ceea ce priveşte muzica de cameră vocală, a compus patru cicluri de lieduri, două lieduri şi Gloria pentru tenor solo. Pentru muzica de cameră instrumentală a scris 30 de lucrări, iar în muzica simfonică s-a evidenţiat cu 16 compoziţii. Din repertoriul vocal-simfonic compus de Constantin Rîpă fac parte trei cantate, o missă, o monopartită şi un imn.

Ajută la înfiinţarea şi funcţionarea Învăţământului la Distanţă şi organizează un centru de cercetare al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj.

Pentru Cantata Cântecele anotimpurilor primeşte în anul 1987 premiul Uniunii Compozitorilor, iar un an mai târziu dobândeşte acelaşi premiu pentru lucrarea Ţeapa lui Dracula.

În anul 2000 primeşte Medalia aniversară Gheorghe Dima. Din partea primăriilor din Miercurea Ciuc (2001), Sfântu Gheorghe (2001), Târgu Mureş (2003), Baia Mare (2004) şi Zalău (2005) primeşte Diploma de Excelenţă.

În anul 2006 primeşte din partea Liceului de Muzică „Sabin Drăgoi” din Arad Diploma de Excelenţă „Pentru susţinerea muzicală a vieţii româneşti”.

A avut numeroase participări cu Corul „Antifonia“, al cărui dirijor este de câteva decenii, în întreaga lume la diverse festivaluri sau concursuri. În anul 1985, la Strassbourg, realizează prima audiţie mondială a lucrării Idmen de Iannis Xenakis, în cadrul Festivalului Europa Cantat.

A realizat zeci de înregistrări pe disc, CD, la radio sau televiziune.

Obţine premii şi distincţii la concursuri de creaţie sau interpretare de nivel internaţional, dintre care amintim doar: Premiul I pentru cor mixt şi Premiul II pentru cor de fete, distincţii obţinute la International Koorfestival din anul 1979 desfăşurat la Haga-Olanda; Premiul I – cor mixt, Premiul I – cor de tineret, Premiul II – cor de fete şi Premiul II pentru prelucrări folclorice obţinute la Cleveland Inter TIE în anul 1980 – Middlesbrough-Anglia; Premiul I „Cum laude” în anul 1981 – Neerpelt-Belgia, la 30-ste Europees Muzicfestival voor de Yengd; Premiul I „Cum laude” în anul 2001 – Neerpelt-Belgia – 30-ste Europees Muzicfestival voor de Yengd.

Este asociat/invitat pentru activităţi ştiinţifice sau didactice la congrese, conferinţe, master-class etc. la instituţii din străinătate. Totodată, participă la activităţi de îndrumare în cercetarea ştiinţifică, îndrumare doctorantură, îndrumare în lucrări de masterat, lucrări de licenţă, de diplomă sau lucrări de gradul I.

Constantin Rîpă se remarcă şi prin lucrări (interpretări) publicate sau înregistrate în străinătate, cursuri şi suporturi de curs redactate. Amintim aici doar Teoria Superioară a Muzicii – vol. I Sisteme tonale; Teoria Superioară a Muzicii – vol. II Ritmul; Dictee armonice şi polifonice; Culegere de melodii pentru solfegiere vol. I; Culegere de melodii pentru solfegiere vol. III; Solfegiu pentru toţi – două volume; Curs de dictat tonal-funcţional; Culegere de melodii pe etape stilistice sau Teste de dictat şi teoria muzicii.