Trei zile de festival pe aeroport şi iar au început să sune telefoanele pentru a ne aminti că miroase cumplit în Arad, mai ales în acea zonă, în zona de case din vecinătatea centrului şi în cartierul Aradul Nou. Damful nu a avut legătură cu AOA şi nici cu agitaţia mai mare din acea zonă de acum aproape două săptămâni.

Când telefoanele şi mailurile de atenţionare trimise pe adresa redacţiei au continuat, am realizat că povestea urât mirositoare a verilor din Arad nu e nici pe departe o amintire. E însă un disconfort care i-a adus la exasperare pe mulți dintre locuitorii Aradului. Unii dintre ei au ajuns să se întrebe de ce plătesc impozite de municipiu când nu pot trăi în propriile case decât cu geamurile închise în plină vară.

„De 3 zile ne confruntăm din nou cu mirosul insuportabil de la stația de epurare. Noi, cei din Pârneava, suntem exasperați. Zona A, cartier bun, oameni buni, plătim taxe și impozite, dar ne este distrusă viața de acest miros groaznic de rahat. Mirosim rahatul întregului oraș. Vă rog să mai faceți un reportaj în legătură cu această problemă, poate așa se mai gândesc la noi mai înalții Municipiului”, și-a strigat disperarea, într-o scrisoare adresată redacției, un locuitor din zona centrală a Aradului.

Cum povestea durează de ani de zile, iar soluțiile se lasă așteptate pe mai departe (se vorbește tot de ani de zile că se va aplica pentru un proiect european în care vor fi luate alte măsuri pentru dejecțiile orașului și că până atunci o perdea de copaci ar urma să țină mirosul departe de centrul Aradului), am decis că e cazul să vedem ce s-a făcut şi se face pentru arădeni acum, la acest moment, nu peste trei, patru, zece ani. Ne-am interesat să vedem cât de periculos e totuși mirosul acesta, dincolo de evidentul deranj olfactiv (care uneori îţi poate întoarce stomacul pe dos), dacă poluează mediul, dacă afectează sănătatea.

Ce am aflat? Că, pe lege, nici mirosul și nici dejecțiile de pe paturile de uscare nu dăunează mediului, că Legea mirosului nu are norme de aplicare, așa că măsuri nu se pot lua împotriva izului deranjant cu care este „condimentat” Aradul, de ani buni, în fiecare primăvară-vară.

Ce spune Garda de Mediu
Szekely Attila, comisar de mediu în cadrul Gărzii de Mediu Arad, care se ocupă direct de problema atinsă de noi, precizează faptul că instituția controlează în fiecare an, cel puţin o dată pe an, staţia de epurare a Companiei de Apă, dar că societatea respectă întru totul autorizaţia de mediu care stă la baza operaţiunilor de aici. Numai că… aceasta e tehnologia pentru care au primit autorizaţie, tehnologie acceptată de lege, care îi obligă însă pe arădeni să trăiască cu mirosurile dejecţiilor din tot oraşul în casă.

Cât de dăunător pentru sănătate e mirosul emanat de staţia de erupare e un domeniu în care decizia aparţine celor de la DSP, spun cei de la Mediu, Garda de Mediu verificând doar respectare condiţiilor de mediu de aici.

Fiind expert în stația de epurare a companiei, Szekely Attila ne-a informat că acestea sunt ultimele zile de mirosuri neplăcute venite de aici, în condițiile în care în septembrie compania termină de transportat nămolul, care rezultă din procesul de uscare a dejecțiilor pe paturile de uscare, spre terenurile agricultorilor cu care au semnat contract.

„Sunt, per total, în jur de două săptămâni pe an când se întâmplă ca mirosul de la staţia de epurare să cuprindă parte din Arad, dat fiind că staţia e aproape de Arad: când plouă puternic, când vine brusc căldura şi când este transportat nămolul spre agricultori. Ar fi fost bine să nu fie o stație acolo, dar – din punctul de vedere al Gărzii de Mediu – compania respectă prevederile autorizaţiei de mediu eliberate”.

Comisarul de mediu a mai precizat că problema e una a cărei rezolvare e de durată, pentru că aici se lucrează cu… dejecții, iar proiectele companiei gândite pentru eliminarea mirosurilor de la sația de epurare sunt doar la început.

Ce spune DSP despre miros
Sesizări legate de mirosul pestilenţial care învăluie o parte din Arad în fiecare vară au ajuns şi pe masa celor de la Direcția de Sănătate Publică. Dar de făcut ceva împotriva acestuia, e aproape imposibil, se spune. Pentru că, la fel ca şi în cazul celor de la Mediu, totul e pe lege.

„Pe legea mirosului (lege în care mulţi locuitori din Arad şi-au pus speranţe, intrată în vigoare anul acesta – n.r.) nu putem aplica nici sancţiuni, nici avertismente pentru că legea nu are încă norme de aplicare. Din punct de vedere al legislației actuale, stația de epurare se încadrează în normele impuse și în ceea ce priveşte distanţa şi în ceea ce priveşte tehnologia propusă. În plus, pe această temă există un studiu de impact făcut de Compania de Apă care indică faptul că mirosurile de aici nu afectează sănătatea”, ne-a declarat directorul DSP Arad, Horea Timiş.

În absenţa unei norme legislative clare privind mirosul și poluarea, sesizările primite de DSP de la arădeni în cursul anului trecut au fost transmise mai departe celor de la Garda de Mediu din Arad, care au legi clare pe domeniul lor. Gardă de Mediu care spune că procesul ce se derulează la staţia de epurare este în regulă, iar în chestiuni legate de sănătatea populației DSP are atribuții.

Pe scurt, nici DSP şi nici Garda de Mediu nu au atenţionat sau sancţionat Compania de Apă în privinţa mirosului care îi ţine pe arădeni cu geamurile închise lungi perioade din vară.

Zvonuri arădene
Sunt însă voci care spun că actele sunt toate în regulă, doar că instituţiile nu ar trebui să se uite la acte, ci la ce se întâmplă efectiv la staţia de epurare. Potrivit zvonurilor, tehnologia de uscare a dejecțiilor pe paturile de uscare nu este respectată întru-totul, pentru că nămolul proaspăt pus pe paturile de beton ar trebui acoperit cu un nămol deja uscat și, astfel, mirosurile ar fi mai puțin pregnante. Mai sunt alte voci care spun că situația s-a schimbat nu din pricina Companiei, ci odată cu realizarea centurii în regim de autostradă, care construcție a schimbat și curenții de aer din zonă. Dacă în trecut, mirosurile mergeau departe de Arad, acum, din cauza centurii, noii curenți îndreaptă mirosul spre oraș.

Ce spune Compania de Apă
Care este poziția Companiei de Apă legat de ce s-ar putea face acum, pentru arădeni?

„În această perioadă, se efectuează transportul nămolului depozitat pe platformele din incinta Stației de Epurare către agricultorii cu care Compania de Apă Arad a colaborat anul acesta. Este vorba de o cantitate de aproximativ 8.000 de tone de nămol, cantitate stabilită de către Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA), prin studiile pedologice și agrochimice realizate. Transportul nămolului de pe amplasamentul Stației de Epurare se face în baza Permiselor de Aplicare emise de Agenția pentru protecția Mediului Arad. Compania de Apă Arad cere scuze pentru mirosul neplăcut care este posibil să apară pe durata operațiunilor de transport”.

La anul?
Anul acesta problema pare deja rezolvată, în condițiile în care, în aceste zile, au loc ultimele transporturi de nămol către agricultori. La anul însă, o vom lua cel mai probabil de la capăt: autostrada şi curenţii vor aduce mirosul de dejecţii spre oraş începând din primăvară, arădenii vor suna şi vor face sesizări, în timp ce își vor închide geamurile caselor, instituţiile statului se vor uita la acte şi proceduri şi vor vedea cum acestea respectă legea, iar Compania de Apă le va reaminti arădenilor că au în derulare un mega proiect care va rezolva problema în următorii ani. Dar nu acum.