ARAD. E o informaţie care circulă de ceva vreme în oraş. Probabil aţi auzit-o pe stradă, la piaţă, într-un magazin sau salon de înfrumuseţare. Iar dacă nu aţi auzit-o direct de la cel care „a păţit-o”, sigur v-a relatat un prieten sau o cunoştinţă situaţia prin care a trecut X sau Y.

Povestea, pe scurt

Despre ce „situaţie” e vorba? Iată, pe scurt, povestea, cu firul ei mai mult sau mai puţin logic.

Sunt oameni care susţin că, în calitatea lor de aparaţinători ai unor persoane care au murit în spital, ar fi fost abordaţi de reprezentanţi ai spitalului (cadre medicale) pentru a accepta ca persoana decedată să fie trecută în acte ca fiind infectată cu coronavirus (deşi nu a fost). Totul, în schimbul unor sume de bani oferite de spital familiei. Pentru că – spun aceiaşi aparţinători – spitalul ar urma să primească de la Uniunea Europeană sume importante de bani pentru „morţii COVID”. Şi pentru a primi cât mai mulţi bani, e nevoie de cât mai mulţi decedaţi infectaţi, iar dacă aceştia nu există cu adevărat, atunci ei pot fi inventaţi. Toată lumea ar avea de câştigat. Desigur, cu condiţia să nu afle „finanţatorul” de această farsă, dar acesta pare un detaliu prea nesemnificativ pentru a fi luat în seamă.

Informaţiile de acest gen se răspândesc cu repeziciune şi multă lume e tentată să le dea crezare. În vremurile pe care le trăim, când conspiraţiile – fie ele locale, naţionale sau mondiale – sunt la ordinea zilei, doar nu o să punem la îndoială dorinţa „nevinovată” a spitalului de pune mâna pe nişte bani europeni!

Fără asumare

Am abordat patru persoane cu astfel de poveşti, propunându-le să şi le asume în articolul de faţă (chiar fără a le face publică identitatea). Am dorit doar să aflăm cum funcţionează lucrurile „în realitate”, care sunt detaliile „situaţiei”. Niciuna nu a dorit să ne ofere aceste detalii. Toţi ne-au asigurat că „s-a întâmplat pe bune” dar nimeni nu ne-a prezentat vreo dovadă (cât de mică) în acest sens. Niciunul dintre aparţinătorii „păţiţi” nu a fost de acord să scriem despre asta, chiar sub protecţia anonimatului. Iar această atitudine spune suficient de multe despre veridicitatea „situaţiei”.

Trasee precise pentru pacienţi

Desigur, am interpelat şi conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad în legătură cu acest subiect. Nu ne-am aşteptat ca spitalul să confirme ceea ce au refuzat să confirme chiar personajele poveştii, dar măcar am aflat cât de (im)posibil este să se întâmple astfel de „situaţii”.

„Din momentul în care Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad a început să interneze pacienți suspecți sau infectați cu virusul SARS CoV-2 și până în prezent, pacienții ajung inițial în zona de triaj, în Unitatea Primire Urgențe. Aici li se efectuează primele investigații medicale iar dacă necesită internare sunt testați pentru confirmarea sau infirmarea existenței virusului. Până la sosirea rezultatului, pacienții sunt internați pe secții special destinate pentru suspecți COVID-19, iar mai apoi sunt transferați, în funcție de rezultat: dacă rezultatul este pozitiv sunt transferați pe Secțiile COVID-19 (de pe strada Stephan Ludwig Roth sau din Piața Mihai Viteazul); dacă rezultatul este negativ sunt transferați pe celelalte secții, în funcție de afecțiunile medicale. Fiecare pacient diagnosticat cu COVID-19 a fost și este înregistrat, iar zilnic, la orele 8.00, 12.00 și 20.00, cazurile înregistrate sunt transmise către Direcția de Sănătate Publică Arad (DSP). Aceeași statistică, transmisă DSP-ului conține și situația persoanelor vindecate, respectiv a persoanelor decedate” – explică Florina Ionescu, manager al Spitalului Judeţean Arad.

Mai mult decât atât, conducerea unităţii medicale susţine că nu există prevedere legală prin care spitalul să primească bani de la Uniunea Europeană sau din altă parte, în funcție de numărul persoanelor confirmate cu SARS CoV-2 și decedate.

„Prin urmare, niciun angajat al Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad nu poate solicita aparținătorilor înregistrarea unei persoane ca fiind infectată cu acest virus. Pacienții nu sunt înregistrați și raportați la DSP dacă nu există dovada efectuării testului, precum și rezultatul pozitiv al acestuia” – conchide managerul Florina Ionescu.

Sesizaţi organele abilitate!

Persoanele care susţin că, în calitate de aparținători ai unor pacienți decedați în spital, au fost abordate de reprezentanți ai spitalului pentru a accepta ca persoana decedată să fie trecută, în acte, cu infecție cu virusul SARS CoV-2, sunt îndemnate „să contacteze organele de cercetare abilitate”. Iar celor care aud astfel de poveşti li se recomandă „să nu dea curs informațiilor false”.

Poveste falsă cu ajutorul de deces

Înainte de a invoca miza banilor europeni pe care i-ar câştiga spitalul pentru „morţii COVID”, în spaţiul public a mai circulat o poveste (falsă) despre încercarea unora de a convinge familia decedatului să declare că decedatul a avut coronavirus (deşi nu a avut). La vremea aceea, era vorba despre ajutorul de deces. Se spunea că statul acordă un ajutor de deces de 8.000 de lei pentru „morţii COVID” – „de aproape trei ori mai mare decât pentru un deces obişnuit”. În acest caz, informaţiile au fost foarte uşor de demontat. Pentru că ajutorul de deces e unul singur pentru toţi morţii, indiferent din ce cauză sau în ce mod au murit: 5.426 lei. Dar sigur nu a verificat prea multă lume informaţia, majoritatea preferând să creadă că astfel de lucruri s-au întâmplat aievea.

Cine, ce are de câştigat din promovarea şi răspândirea informaţiilor false? Poate ar trebui să ne punem mai serios întrebarea aceasta.