Septembrie, la Moneasa. Credeam că în această perioadă a anului aleile din staţiune sunt pustii, iar hotelurile goale. Ne aşteptam ca, odată cu încheierea sezonului estival, Moneasa să fie (aproape) „moartă”. Experienţa anilor trecuţi ne oferea toate motivele să ne imaginăm un asemenea scenariu.
Am avut parte de o surpriză. Plăcută. Deşi nu ne aflam în week-end, Moneasa era populată de turişti. Şi nu era vorba de pensionari veniţi la tratament. (Desigur, erau şi vârstnici în staţiune.) Am întâlnit familii tinere care au venit aici pentru a-şi „încărca bateriile”. Aerul curat de la poalele Munţilor Codru-Moma, liniştea specifică locului, traseele turistice pentru drumeţii – toate te ajută să te detaşezi de agitaţia de la serviciu, să te „rupi” de grijile cotidiene şi să te relaxezi. Poţi alege să leneveşti savurând pe-o terasă o cafea ori răsfoind o carte pe-o bancă din parc. Iubitorii de mişcare au la-ndemână pădurea cu potecile ei, dar şi plimbările pe lac, cu barca ori hidrobicicleta, reprezintă o opţiune. Pentru moto-amatori, există posibilitatea închirierii de ATV-uri. Dacă buzunarul îţi permite, te poţi răsfăţa cu o baie în piscina acoperită, cu o şedinţă de (hidro)masaj sau cu câteva minute de saună.
În ceea ce priveşte mâncarea, oferta restaurantelor este suficient de bogată. Dar există şi variante mai… lejere, precum un picnic sau un grătar într-o poieniţă. Că sunt oameni care apelează şi la aceste modalităţi de servire a mesei ne-o demonstrează mizeria pe care au lăsat-o în urma lor. Cutii de conserve, PET-uri şi alte ambalaje din plastic, şerveţele, hârtie igienică şi chiar pamperşi (!) – toate zac, acum, abandonate în mijlocul pădurii. Imagini dezolante care vorbesc despre lipsa de educaţie şi de bun-simţ a unora dintre semenii noştri…
Şi dacă tot suntem la capitolul „aspecte negative”, trebuie să amintim orarul nepotrivit după care funcţionează iluminatul public în staţiune. Deşi se-nserează înainte de ora 20.00, becurile se aprind doar după ora 21.00. Iar dacă vrei să faci o plimbare după cină, înainte de culcare, nu e tocmai plăcut să nu vezi pe unde păşeşti… Noroc că aleile sunt drepte, la nivel, şi nu prea pun probleme. La fel este şi drumul care străbate staţiunea, dar şi mare parte din cel care duce spre Moneasa. Un motiv în plus pentru arădeni de a da o fugă până aici, să-şi „încarce bateriile”…
D.D.
Citiți principiile noastre de moderare aici!