ARAD. O fac atunci când nu au ședințe de judecată sau atunci când nu motivează hotărâri. De ce? Pentru că „avem nevoie, în viitor, de adulți responsabili”. Matematica, limba română, chimia, fizica și alte materii specifice ciclului gimnazial și liceal sunt predate elevilor de către profesori. O parte din normele sociale și conduita morală le sunt explicate de către părinți, însă educația juridică cu tot ceea ce implică ea nu a fost predată în școlile din România. Așa că și-au luat acest angajament câțiva judecători de bine de la Judecătoria și Tribunalul Arad. Este vorba despre judecătorii Daniela Muntean și Horea Oprean din cadrul Tribunalului Arad, de judecătorii Mariana Nicoleta Luciu, Horia Șurtea, Călin Mihalaș și Cristian Firca din cadrul Judecătoriei Arad și judecătorul Sînziana Cighir de la Judecătoria Lipova. Mai mult de atât, pentru că întâlnirile avute cu elevii arădeni au fost un succes, Tribunalul Arad, prin vocea vicepreședintelui, lansează următoarea invitație: „Dacă directorii de școli cred că e nevoie de participarea judecătorilor la ore de educație juridică, ne pot contacta oricând, fie prin intermediul IȘJ, fie direct. Iar noi, în măsura timpului pe care îl avem, vom programa o astfel de întâlnire. Nu trebuie făcut nimic deosebit decât să pună mâna pe un telefon, să sune și noi ne vom implica pentru că educația îl formează pe om, îi formează caracterul și asigură un viitor mai bun societății”.

„Adulți responsabili”

Despre experiența câștigată în cadrul acestor activități, despre cât de necesare sunt orele de educație juridică pentru viitorul copiilor, povestește Daniela Muntean, judecător în cadrul Tribunalului Arad:
„Cred că unul dintre cele mai frumoase lucruri pe care le poate face un profesionist al dreptului, care este și părinte, pentru adolescenți, este de a dărui din experiența acumulată pe parcursul exercitării acestei profesii, iar cea mai bună metodă pe care noi o avem la îndemână este – atunci când timpul ne permite – să ținem câte o oră de educație jurdică în școli. De ce? În primul rând, pentru că elevii, mă refer la atât cei de gimnaziu, cât și cei de liceu, sunt la vârsta la care experimentează diferite lucruri și toate acestea vor duce la formarea lor ca oameni. Trebuie să avem în vedere faptul că ei au discernământul în formare, acel element psihologic de a distinge între bine și rău. În al doilea rând, pentru că da, în viață sunt importante testele, examenele, evaluările naționale, dar sunt importante și alte aspecte din viață: educația juridică, educația financiară, educația nutrițională, educația sportivă și altele. Se dau copiilor cărți de identitate când împlinesc vârsta de 14 ani. În opinia mea, această vârstă este foarte importantă din punct de vedere juridic. De ce? Vorbesc pe mai multe paliere ale dreptului. În dreptul penal, copiii de la această vârstă răspund dacă au săvârșit fapta cu discernământ, în dreptul civil legiuitorul român le recunoaște capacitatea de exercițiu restrânsă, adică aptitudinea de a avea anumite drepturi, de a încheia anumite acte. Și de ce? Tocmai ceea ce spuneam, că au acel discernământ în formare. Și în al treilea rând, în dreptul muncii, minorii de la 16 ani au capacitate deplină de muncă. Buletinul nu folosește copiilor doar să îl arate colegilor și să spună că au ieșit bine în poză, ci noi, adulții, trebuie să-i responsabilizăm, să știe că răspund pentru acțiunile lor. Acum cinci ani, când am ținut prima oră de educație juridică, am înțeles cât de greu este să cobori științele juridice la nivelul de înțelegere al unui elev de gimnaziu. Treptat, însă, am reușit să realizez un proiect: <Dreptul ca știință interdisciplinară>. De ce interdisciplinară? În primul rând pentru că dreptul izvorăște din toate ariile vieții, în al doilea rând pentru că această evaluare trans disciplinară este prevăzută în legea învățământului, art. 74, și în al treilea rând pentru că eu cred că o corelare a acestor noțiuni din diverse materii cuprinse în progamul școlar, matematică, fizică, geografie, biologie, religie, informatică și altele, ajută în mod real adolescentul să înțeleagă mai bine fenomenul juridic, să îl apropiem un pic de acest palier al vieții. Acest proiect a fost foarte bine primit de copii. Aceștia au manifestat un interes viu, real și chiar eu, cel puțin, am învățat de la ei, m-am dezvoltat – să zic așa -, pe acest proiect. Cu siguranță, nu ne vom opri la astfel de experiențe pentru că avem nevoie, în viitor, de adulți responsabili”, a spus Daniela Muntean, judecător la Tribunalul Arad.

Provocare

Și pentru judecătorii care au ieșit din sălile de judecată și au intrat în școli pentru a susține orele de educație juridică a fost o provocare. „Și pentru noi a fost o provocare, pentru că am încercat să depășim acest cadru formal în care se desfășoară activitatea noastră, în principal activitatea de judecată care este guvernată de acel principiu al solemnității și ne-am aplecat asupra unor probleme și am avut discuții concrete, marcate și de acel moment important al împlinirii vârstei de 14 ani, al responsabilizării, practic, a copiilor, în momentul în care ei devin subiecți de drepturi și de obligații. Am încercat să mergem mai mult pe componenta prevenției, pe componenta responsabilizării, în sensul formării unor standarde, unor norme de conduită a unor repere morale, că până la urmă despre asta vorbim. Dreptul este un set de reguli care are la bază un set de valori sociale, dar și un set de norme morale care sunt ocrotite și asta am încercat noi și încercăm în continuare pe copii să-i facem să înțeleagă, importanța valorilor sociale care sunt ocrotite prin normele de drept. Am încercat să discutăm cu ei ce înseamnă o normă de drept. De ce trebuie respectată, ce se întâmplă în situația în care nu o respectăm, lucruri pe care îndrăznesc să spun că sunt de bun simț, dar cu care nu te naști. Copiii au nevoie de o educație în acest sens. Impresia mea a fost că feedback-ul a fost pozitiv din partea copiilor, au fost foarte interesați”, a explicat Călin Mihalaș, judecător în cadrul Judecătoriei Arad.