Comerţul cu sclavi a fost abolit în Marea
Britanie în 1807. Regele bonnilor (Bonni face
acum parte din Nigeria) care câştiga din
comerţul cu supuşii săi, a fost
îngrozit de lege. Dar comerţul a continuat
în America, unde a fost abolit în 1865.
William era un tânăr englez care a mers
în America pentru a-şi căuta norocul.
După ce a reuşit să-şi pună
bani deoparte, se pregătea să se
întoarcă acasă. Era anul 1849 şi
comerţul cu sclavi înflorea în
America.
Din întâmplare, a trecut prin New Orleans,
principala piaţă de sclavi. Pe podium era o
negresă frumoasă. Mulţi au pregătit
bani, dar un licitator, cunoscut pentru perversiunea
şi răutatea lui, oferea mai mulţi bani
decât toţi ceilalţi. William a oferit
10% peste ultima ofertă. Cu ură, licitatorul,
şi-a mărit oferta. William a mai adăugat
10%. Rivalul său a adăugat şi el.
Preţul crescuse mult. Licitatorul i-a strigat lui
Wiliam să înceteze, spunându-i că
nici o sclavă nu merită atâţia
bani, dar el a dublat totalul sumei şi a
câştigat licitaţia.
Tânăra, abuzată, în timpul
călătoriei din Africa, îl privea cu
dispreţ pe noul ei proprietar. Şi-a adunat
în gură o cantitate mare de salivă, iar
imediat ce lanţul de la gâtul ei a fost pus
în mâna lui William, l-a scuipat în
faţă. William şi-a şters faţa
cu calm. S-a îndreptat către un birou, de
unde a reuşit să ia un document. S-a
întors la sclavă, i-a luat lanţul de la
gât, i-a dat actul şi i-a spus:
„Poţi să pleci. Eşti
liberă!” Tânăra nu
înţelegea. William i-a repetat:
„Poţi să pleci! Acesta e actul tău
de libertate”. Negresa bolborosi:
„Liberă? Tu ai cheltuit atâţia
bani pentru mine, iar acum mă eliberezi şi
eu…te-am scuipat în faţă”? A
căzut la picioarele lui şi i-a sărutat
cu lacrimi cizmele. Apoi îi spuse: „Tot
ceea ce îmi doresc, e să te slujesc!”
Nu este aceasta o poveste cunoscută? Nu ne
aminteşte de noi înşine, înainte
să înţelegem valoarea a ceea ce Iisus a
făcut pentru noi, atunci când a plătit
cu sângele Său preţios pentru
eliberarea noastră de păcat care ne ducea la
pierzare? De câte ori L-am maltratat şi L-am
scuipat? Niciodată? Ba da, am făcut-o!
Când? Matei 25:40,45,46: „Adevărat
vă spun că, ori de câte ori aţi
făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte
neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi
le-aţi făcut…” Aceea soţie,
frate pe care i-am rănit, i-am
înşelat… erau Iisus. Şi acum ce
facem?
Acum noi suntem sclava la picioarele lui Iisus,
mulţumindu-I că ne-a eliberat! El nu ne-a
eliberat doar de sclavie, ci de o lungă eternitate
de separare de Dumnezeu. Ce vom face noi? Vom continua
ca şi cum nu s-a întâmplat nimic
şi vom face parte din lume? Sau ne vom dedica
Mântuitorului nostru? Nu putem să slujim
şi lumii şi lui Iisus. Ce vom alege noi,
lumea pe care oricum o vom pierde? Sau pe Iisus care nu
ne va fi luat NICIODATĂ?
Joseph Bonforte
Citiți principiile noastre de moderare aici!