Arad. Vă oferim un nou episod din cadrul orei de istorie predată în aer liber de profesorul Cristian Stoica elevilor săi de la Școala Profesională „ASTRA”. În acest episod, profesorul Stoica face vorbire de o somitate a orașului Arad, Corneliu Micloși (1887-1963). „Odinioară, își începe ora de istorie profesorul Stoica, prin localitățile din Podogoria Aradului circula spre Arad Săgeata verde. Acum tramvaiele circulă de la Arad până la Ghioroc. Linia care unea în trecut Ghiorocul de Pâncota și Ghiorocul de Radna, în lungime totală de 36 de kilometri, nu mai există acum. Celebrele <Săgeți verzi> pot fi văzute în muzeul de la Ghioroc și în unele zile de sărbătoare pe linia ce încă unește Aradul de Ghioroc”.

La destinație

„Urc liniștit treaptă cu treaptă pe aleea îngustă până ajung în mijlocul cimitirului din dealul Bisericii. Viața întreagă este de fapt un urcuș, îmi spun în gând. Cimitirul e îngrijit, cei de aici, după cum se vede, nu și-au uitat străbunii. De unde mă aflu se vede întreaga localitate. Casele parcă sunt desenate pe un fundal verde, de un pictor talentat. Se văd viile, pădurile și biserica Covăsânțului. Un turn văduvit de cupola lui străpunge cerul de câteva sute de ani. Actualul turn clopotniță rămas în picioare, sfidând parcă timpul și vremurile, a fost construit în stil gotic din perioada secolelor XIV-XV”, povestește Stoica.

Micloși, membru al Academiei Române

Petru Micloși, ne explică nouă și elevilor săi Cristian Stoica, a fost preot în Covăsânț din 1850 până în anul 1866. Fiul său Ioan va ajunge preot două decenii mai târziu tot la Covăsânț. Va rămâne preot aici până la moarte. În familia preotului Ioan Micloși se va naște la 5 martie 1887, Corneliu – cel care datorită activității sale va ajunge membru al Academiei Române. La Covăsânț, însă, în cimitirul comunei, sunt înmormântați părinții academicianului Micloși, surorile sale Hortensia și Livia și bunicul patern Petru. Mama academicianului a trăit 101 ani.

Doctor în științe tehnice

„Clasele primare le va urma în localitatea natală, la școala care astăzi îi poartă numele. Corneliu Micloși va fi student al Facultății de Electrotehnică de la Karlsruhe. Își va continua studiile la Facultatea de Mecanică a Universității din Budapesta, unde va obține diploma de inginer mecanic în anul 1909; trei ani mai târziu va obține titlul de doctor în științe tehnice. În perioada în care și-a pregătit teza de doctorat va funcționa ca asistent universitar al Facultății de Mecanică din Budapesta.

În anul 1919 va obține la Universitatea Tehnică din Budapesta, în urma susținerii lucrării de abilitare, gradul didactic de docent. La Budapesta a mai lucrat și la fabrica de cabluri «Siemens»”, precizează Stoica.

Eforturi pentru consolidarea României Mari

„Actul istoric de la 1 Decembrie 1918 îl determină să părăsească Budapesta pentru a se alătura eforturilor de consolidare a României Mari. Face acest pas cu toate că la Budapesta era socotit a fi succesorul profesorului A. Rejtő, șeful catedrei de tehnologie mecanică de la Facultatea de Mecanică.

A lucrat timp de un an, din 1919 până în 1920, la Depoul de Locomotive Arad.

Timp de 29 de ani, din 1920, a fost director al „Întreprinderilor electromecanice din Timișoara”. Aceasta reunea atât uzina electrică a orașului, cât și partea de transport în comun cu tramvaie. A locuit într-o modestă locuință de serviciu. Micloși a fost cel care a inițiat înființarea liniilor de troleibuze acolo unde nu puteau fi montate linii de tramvai”, spune profesorul de istorie.

Cercetări și împliniri

„Corneliu Micloși, continuă Stoica, a colaborat la întocmirea planului de electrificare a țării. În centrul cercetărilor sale a stat sudarea prin presiune cap la cap, prin topire intermediară și aplicarea ei pentru șinele de cale ferată. Corneliu Micloși realizează în premieră mondială prima mașină de sudat șine de cale ferată și tramvai!

Începând cu anul 1947 până în anul 1963, anul morții sale, a fost profesor la Politehnica din Timișoara. Bogata activitate practică l-a ajutat să își țină cursurile folosind exemple din propria activitate. Tot datorită strădaniilor sale s-a înființat în cadrul Politehnicii catedra de tehnica sudurii. Cercetările sale au fost publicate în mai multe lucrări științificꓽ «Construcția și întreținerea tramvaielor», «Procedeele industrial de sudură», «Tracțiunea electrică»”. La 2 iulie 1955, Corneliu Micloși este ales membru titular al celui mai înalt for științific al Românie, respectiv Academia Română”, își încheie ora de istorie despre academicianul Corneliu Micloși, profesorul Cristian Stoica.

Datoria noastră

„De foarte multe ori căutăm lumina de la capătul tunelului și uităm să privim în spate unde totul este luminat. Au fost oameni de seamă în aceste locuri care au făcut lumină pe unde au trecut. Pilduitoare trebuie să fie viața și faptele lor pentru noi.

Patria înseamnă și mormintele străbunilor pe care trebuie să le îngrijim, faptele și memoria trebuie să fie aduse mereu în fața noilor generații. Iubirea locurilor natale este o datorie sfântă. Un oraș trăiește cu demnitate în prezent și datorită oamenilor din trecutul său”, punctează profesorul Stoica.