„Trebuie menţionat încă de la început că aceste investiţii în energie regenerabilă se vor realiza pe terenuri agricole de clasa a III-a, a IV-a şi a V-a, adică terenuri slab fertile, cu productivitate scăzută, care pot fi astfel valorificate superior, contribuind şi la atingerea obiectivelor României, asumate la nivel european, în ceea ce priveşte ponderea energiei de resurse regenerabile (32% până în 2030) şi emisii de carbon zero până în 2050”, a ţinut să precizeze deputatul liberal arădean Glad Varga, membru al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic şi vicepreşedinte al Comisiei pentru antreprenoriat şi turism.

Proiectul va intra acum în procedură legislativă în Camera Deputaţilor, care este cameră decizională.

„Reiterez apelul către colegii mei, parlamentari din celelalte partide, să se aplece asupra prevederilor propuse şi să aducă îmbunătăţiri, pentru că, mai ales în contextul actual al creşterii costurilor cu energia, acest tip de reglementare este o necesitate, nu un moft”, a mai spus deputatul arădean, în contextul în care o majorare a prețului energiei are un impact direct asupra cheltuielilor cărora trebuie să le facă față agricultorii și, în cele din urmă, asupra prețurilor produselor alimentare.

În încheiere mai trebuie menţionat că suprafeţele pe care se vor amplasa parcurile fotovoltaice vor putea fi folosite atât pentru producerea de energie electrică, cât şi pentru producţia agricolă, terenurile folosite nefiind scoase din circuitul agricol.