A fost săvârşită Vecernia cu litie pentru Praznicul Înălţării Sfintei Cruci în sobor, urmată de slujba parastasului pentru unul dintre cei mai vrednici sacerdoţi ai parohiei trecut la cele veşnice în urmă cu 14 ani, părintele Demian Tudor. În continuare, părintele Iacob Bupte, slujitor ani buni la acelaşi altar cu preotul Demian Tudor a prezentat personalitatea teologului, duhovnicului, publicistului şi administratorului zestrei bisericeşti, din toate rezultând strădanii conjugate în a dovedi împlinirea cuvintelor Scripturii: „Aşa să ne socotească pe noi fiecare om: ca slujitori ai lui Hristos şi ca iconomi ai tainelor lui Dumnezeu” (I Cor. 4, 1). Trecând în revistă descinderea dintr-o familie legată fiinţial de slujirea bisericii parohiale, referentul a subliniat încercările prin care a trecut în cele două condamnări la închisoare, cât şi vocaţia preoţească concretizată în aprecierea credincioşilor şi preoţilor din eparhie. Aceasta s-a dovedit cu atât mai mult cu cât preoţi de elită i-au întins o mână de ajutor, el răsplătind prin cărţile tipărite, editate personal sau de ilustrul teolog pr. Dr. Ilarion Felea, ca şi cele peste 65 studii şi articole cu caracter teologic şi educativ. De asemenea, au fost aduse în atenţie lucrări efectuate şi concretizate în pictarea bisericii Vechii Catedrale, reparaţii împortante necesare la biserica parohială din Micălaca Veche de pe str. Renaşterii, precum şi aceea de chezăşuitor pentru obţinerea unui parc în mijlocul căruia a fost ridicată biserica cu hramul „Naşterea Domnului” pentru credincioşii din parohie.
Părintele Emil Roman, fost slujitor la acelaşi altar din Micălaca Veche cu părintele Demian, a făcut referire la conlucrarea armonioasă, la amintirile frumoase şi la sprijinul pe care i l-a putut oferi, dăruit cu toată sinceritatea, având un efect benefic şi asupra credincioşilor.
În cuvântul său, Înaltpreasfinţitul Părinte Timotei a reliefat câteva din cele mai importante momente din colaborarea fructuoasă, benefică şi pilduitoare pentru studenţii teologi şi Biserică, descriindu-l ca pe o personalitate profund implicată în rezolvarea problemelor administrative şi cultural educaţionale din Facultatea de Teologie arădeană, un promotor demn şi hotărât al activităţii misionare şi un pilduitor slujitor al lui Dumnezeu prin slujirea semenilor, un model şi, totodată, ferment de moralitate pentru studenţii teologi arădeni, spre împlinire şi devenire curată.
Chiriarhul a mai subliniat şi faptul că în convorbirile avute cu părintele Demian, de fiecare dată concluziile şi hotărârea de acţionare au fost în consens, cu o acoperire a unei vieţi duhovniceşti deosebite. De asemenea, s-a remarcat prestanţa spirituală a părintelui Demian în cadrul eparhiei, cu luare aminte din partea lui asupra ţinutei slujitorilor şi credincioşilor, locul atât în colectiv cât şi în parte fiecare, ceea ce i-a asigurat un loc de mare duhovnic pentru cei ce l-au cunoscut. Astfel, bunătatea, smerenia, capacitatea intelectuală şi moralitatea au determinat ca paşii studenţilor şi credincioşilor să fie îndreptaţi până în ultimele zile ale vieţii pentru a cere cuvânt de folos, de zidire duhovnicească şi de mijlocire înaintea Tatălui Ceresc pentru ei. Credincioşii din diferitele parohii pe care le-a păstorit l-au apreciat şi şi-au exprimat dorinta ca preoţii care l-au urmat să fie la înălţimea trăirii lui, a mai amintit Înaltpreasfinţia Sa.
Credincioşii prezenţi în număr frumos la desfăşurarea momentului prezentat au pecetluit cu lacrimi recunoştinţa şi preţuirea omului lui Dumnezeu aşezat pentru oameni şi în folosul societăţii şi al Bisericii. Trăirea duhovnicească a fost întregită şi prin participarea la momentul evocării a membrilor familiei părintelui Demian, precum şi prin oferirea ofrandelor întru pomenirea lui credincioşilor prezenţi.

Preot iconom stavrofor Demian Tudor (1912-2001) – date biografice

A fost unul dintre cei mai buni studenți ai Academiei Teologice din Arad, care mai târziu a fost încredințat cu atribuții universitare și sacerdotale.

S-a născut la 9 aprilie 1912 la Arad. După absolvirea școlii primare în Arad-Micalaca Veche a urmat cursurile Liceului “Moise Nicoară” pe care l-a absolvit în 1930, urmând apoi cursurile Academiei Teologice din Arad, absolvindu-le în 1934.

După cununia sa cu Lucreția Popovici, episcopul Andrei Magieru l-a hirotonit preot la 1 octombrie 1939 pentru parohia Arad-Șega, în locul preotului profesor Ilarion V. Felea, transerat în acel an la parohia Arad-Centru. În toamna anului 1942, preotul Demian Tudor a fost transferat la parohia Arad-Centru (Pârneava), unde a funcționat până în 1958, îndeplinind funcția de conducător al oficiului parohial între 1952-1958.

În 1949 a fost arestat și eliberat în 1950. În 25 septembrie 1958 a fost din nou arestat și condamnat la 20 de ani de muncă silnică și 8 ani de degradare civică, împreună cu lotul celor cinci preoți arădeni arestați în aceeași perioadă. A fost eliberat la 1 august 1964, iar până în 1974 a fost preot la Pecica, după care a fost transferat la parohia Micalaca Veche, de unde s-a și pensionat în 1995.

În anul 1991 după reînființarea Facultății de Teologie din cadrul Universității “Aurel Vlaicu” din Arad, a fost numit în postul de duhovnic, unde funcționează până în 1994.

A desfășurat o bogată activitate publicistică, publicând studii, articole, recenzii, note și comentarii, mai ales în revista “Biserica și Școala”, dar a fost și colaborator la “Școala vremii” (Arad), “Tribuna română” (Arad), “Duh și Adevăr” (Timișoara).

După o îndelungată boala la 14 iulie 2001 a trecut la cele veșnice. Părintele Demian Tudor a rămas în amintirea tuturor celor care l-au cunoscut ca un preot conștient de chemarea preoțească, om cu deosebită cultură, fire blândă și împăciuitoare, un adevărat model pentru toți.

Preot Mircea Bupte