„Când cetățenii și companiile adoptă un spațiu verde, dezvoltă un sentiment de responsabilitate și mândrie pentru oraș. În plus, astfel de inițiative întăresc legăturile dintre oameni și încurajează spiritul civic. Un alt avantaj este impactul asupra sănătății. Studiile arată că oamenii care petrec timp în natură sunt mai relaxați, mai activi și mai fericiți. Parcurile bine întreținute oferă locuri pentru sport, plimbări și socializare”, transmite Curcanu.

Proiectul are și un rol educațional. Consilierul specifică:

„Copiii și tinerii pot învăța despre grădinărit și protecția mediului. Școlile pot organiza lecții în aer liber, iar voluntarii pot susține evenimente pentru promovarea unui oraș mai curat și mai verde. Firmele care adoptă spații verzi beneficiază de o imagine mai bună. În multe orașe europene, companiile primesc plăcuțe de recunoaștere, ceea ce le oferă vizibilitate și apreciere din partea comunității. Acest proiect nu trebuie să înlocuiască responsabilitatea Primăriei Arad de a întreține spațiile verzi. Autoritățile au obligația de a asigura curățenia și îngrijirea parcurilor. Proiectul vine ca un sprijin, dar administrația locală trebuie să își facă treaba”.

În final, Dorian Curcanu a explicat că există deja exemple de succes în Europa unde a fost implementat acest tip de proiect:

„În Olanda, programul <Adoptiegroen> permite cetățenilor să îngrijească zone verzi, cu sprijinul primăriilor. În Germania, inițiativa <Paten für Grün> le oferă locuitorilor posibilitatea de a adopta spații verzi, primind recunoaștere publică. În Marea Britanie, proiectul <Adopt-a-Park> implică comunitatea în revitalizarea parcurilor. Astfel de inițiative demonstrează că un oraș poate deveni mai verde și mai sănătos prin colaborarea dintre cetățeni și autorități. Aradul poate deveni un exemplu de succes la nivelul României”.