Totul s-a petrecut în noaptea de 8 spre 9 decembrie 2020, pe marginea autostrăzii Timișoara-Arad, lângă o benzinărie, conform Tion.ro. Un grup de cinci migranți a fost atacat de călăuzele lor, iar doi dintre transfugi au fost înjunghiați mortal. Un al treilea a fost rănit grav, însă a reușit să scape, iar alți doi au reușit să fugă la timp pentru a-și salva viața.

Incidentul s-a petrecut în apropiere de Șagu, județul Arad, iar cei doi supraviețuitori i-au anunțat inițial pe polițiștii de acolo despre crima dublă. Au fost însă ignorați și au venit tocmai la Timișoara, unde au cerut din nou ajutorul polițiștilor. Nu au fost însă băgați în seamnă nici aici, se arată într-un document al Curții de Apel Timișoara.

Oamenii legii au reacționat abia la 24 de ore după crimă, atunci când cei doi supraviețuitori s-au prezentat din nou la poliție, însoțiți de un cetățean român.

Mai mult, se arată în documentul curții, migrantul rănit grav, dar și angajații benzinăriei lângă care s-a produs crima, au sunat la 112 și au cerut ajutor chiar în noaptea de 8 spre 9 decembrie. Echipajul de poliție care a răspuns la apel nu a verificat decât benzinăria și o parte din câmpul pe care s-a produs crima, ratând astfel cele două cadavre abandonate în zonă.

„În continuare, din dosarul de urmărire penală rezultă că începutul acestei faze a procesului penal a fost defectuoasă. #### în data de 09.12.2020, la ora 05:00, echipajul de poliţie solicitat ca urmare a apelurilor la nr. de urgenţă 112 s-a prezentat pe autostrada A1, ### 2 Est, km 17+400 m, tronson #### – Timişoara, la staţia de carburant Moll, iar martorii ##### ###### ### şi #### ####### (angajaţii la benzinărie) au arătat că s-a auzit multă gălăgie, nu au efectuat cercetări decât în incinta staţiei de carburant şi pe terenul agricol din proximitatea acesteia pe o rază de 700 m faţă de staţie. De asemenea, în data de 09.12.2020, martorii ##### Shareaf şi Muman Kefaiat s-au prezentat la două unităţi de poliţie, şi în #### şi în Timişoara, pentru a relata cele petrecute în noaptea de 8/9 decembrie 2020, însă aceştia nu au fost băgaţi în seamă. #### în data de 10.12.2020, după ce martorii au luat legătura cu un anume ######, cetăţean român, s-au prezentat la Postul de Poliţie din ###### ####, ####### ####, au fost ascultaţi, li s-au luat declaraţii şi urmare a celor relatate de aceştia, organele de poliţie s-au prezentat la locul faptei şi au găsit cadavrele victimelor Sherzad Luqman şi ###### ####”, se arată în documentul emis de Curtea de Apel Timișoara.

Toate informațiile au ieșit la iveală după ce, vinerea trecută, magistrații de la Curtea de Apel Timișoara au judecat apelul făcut de principalul autor al omorului dublu, un cetățean afgan, lider al traficanților de migranți. Acesta a reușit să fugă din țară imediat după crimă, a fost prins ulterior, iar anchetatorii și judecătorii din Arad nu l-au audiat deloc, deși înainte de pronunțarea sentinței se afla deja în arest preventiv.

Trafic sângeros de migranți, pornit din spatele Catedralei Mitropolitane din Timișoara

Cei cinci afgani au intrat ilegal în România, în perioada octombrie-noiembrie 2020, din Serbia, prin zona Vămii Moravița. Făceau parte din grupuri diferite și urmăreau să ajungă în vestul Europei, prin Ungaria.

Eu s-au reîntâlnit în Timișoara, la finalul lui noiembrie 2020, în zone frecventate de regulă de migranți de diferite naționalități, cum ar fi parcul din zona Catedralei Mitropolitane din centrul orașului. Doi dintre ei, frați, s-au cazat la o pensiune din oraș.

Cei din grup l-au cunoscut pe autorul principal al omorului, un individ poreclit Masher – Șeful, în parcul din spatele Catedralei Mitropolitane. Au intrat în legătură cu ajutorul altor două călăuze, iar atunci când s-au întâlnit, individul chiar stabilea detaliile plecării spre Ungaria cu un alt grup de migranți.

„Acesta stabilea cu un alt grup de afgani detaliile plecării înspre Ungaria. Sherzad Luqman și Shareaf ##### îl știau după nume încă de când se aflau în ######, ###### #### fiind cunoscut drept călăuză printre migranții afgani.

S-a stabilit cu călăuza ###### #### ca, în schimbul sumei de 1 000 euro de persoană, numiții Muman Kefaiat, Shareaf #####, ###### ####, Sherzad Luqman și ###### #### să fie ajutați să treacă ilegal frontiera în Ungaria. Trebuia ca aceștia să se deplaseze cu trenul până la o locație din ####### #### ## #### ##### ## ## ####### ####### ### ## ###### ## ####### ### ######## ## ######## ######## ###### #### ## ## ##### #######”, se arată în documentul Curții de Apel Timișoara.

Zeci de migranți au plecat din centrul Timișoarei spre Gara de Nord fără să trezească suspiciuni

În 8 decembrie 2020, după lăsarea întunericului, cei cinci au mers din nou în parcul de lângă Catedrală, unde s-au întâlnit cu Masher, alte cinci călăuze, dar și cu alți migranți. Au mers cu toții spre Gara de Nord din Timișoara, unde migranții au cumpărat bilete pentru două trenuri Timișoara-Arad. În total, peste 60 de transfugi s-au deplasat dinspre centrul orașului spre Gara de Nord fără să trezească suspiciunea nimănui.

„În seara zilei de 08.12.2020, după lăsarea întunericului, ###### ####, Sherzad Luqman, ###### ####-migrantul, Muman Kefaiat și Shareaf ##### s-au deplasat spre #### de #### din Timișoara, după ce s-au întâlnit cu călăuzele lor și alți migranți în parcul de lângă catedrala ortodoxă din centrul orașului. Un grup de 9 migranți s-a urcat în trenul RE 2611 Timișoara – ####, cu plecarea la ora 19,50. Biletele Timișoara-#### au fost cumpărate de un migrant. Printre biletele cumpărate cu această ocazie s-a aflat și biletul cu ##### ########, care a fost găsit ulterior cu ocazia cercetării locului faptei. Un alt grup de 51 de migranți s-a urcat în trenul RE 2613 Timișoara- #### cu plecare la ora 23,25, biletele fiind achiziționate în condiții similare de un singur migrant”, se mai arată în documentul curții.

Cei cinci s-au îmbarcat în trenul care pleca din Timișoara la ora 23:25, alături de alte 20 de persoane care îndeplineau rolul de călăuze de teren. Printre călători se afla însă și Masher, cel cu care migranții negociaseră prețul călătoriei spre vestul Europei.

„Din declarațiile persoanelor audiate în cauză, reiese că ###### ####, Sherzad Luqman, ###### ####-migrantul, Muman Kefaiat și Shareaf ##### s-au urcat în trenul cu plecarea la ora 23,25. Ei au fost însoţiţi de alţi migranţi-aproximativ 20 de persoane care făceau parte din categoria „călăuze de teren”, adică persoane care ajută adevăratele călăuze să efectueze mai multe transporturi de migranți peste graniță, pentru ca în final să fie răsplătite cu foloase materiale. Călăuzele efective erau în număr de 6 persoane, respectiv cetățenii afgani #### ###### (cel cu care se stabilise prețul la prima întâlnire), ####, Naweed, Meerajan, Gulali și ###### #####”, se mai arată în document.

Cu toții au coborât din tren în localitatea Șagu, județul Arad, iar apoi au mers pe jos, pe câmp, până la autostradă. Au trecut pe sub un viaduct și au ajuns la o parcare de lângă A1, în apropierea unei benzinării Mol. De acolo au fost duși pe un câmp din apropierea parcării, iar Masher le-a cerut 4.000 de euro pentru a-i trece frontiera.

Crima, produsă pe fondul unei neînțelegeri la bani

Cei cinci migranți s-au înțeles inițial cu Masher să plătească 1.000 de euro de persoană, iar plata să se facă după ce ajungeau la destinație, prin sistemul „hawala”.

Călăuzele le-au cerut însă celor cinci migranți să sune acasă și să ceară rudelor să trimită bani, noul preț impus pentru trecerea frontierei și anume 4.000 de euro, care urmau a fi achitați înainte de plecare.

Atunci când aceștia au refuzat, Masher și alți cinci au scos cuțite și i-au amenințat cu moartea. Călăuzelor efective li s-au alăturat și așa-zisele călăuze de teren. Acestea erau înarmate cu bâte pe care le-au luat de sub viaduct, unde se aflau dinainte, întrucât parcarea unde trebuiau să se urce într-un tir era un punct frecvent folosit pentru îmbarcarea migranților ilegali.

Practic, cei cinci se aflau în fața celorlalți cetățeni afgani, care le cereau banii în plus, amenințându-i cu moartea.

Înjunghiați de mai multe ori și bătuți cu bâtele

Migrantul care a supraviețuit le-a povestit anchetatorilor că a fost înjunghiat de două ori în burtă cu un cuțit, s-a îndepărtat puțin și a căzut la pământ. Atunci ar fi fost atacat și de alte trei călăuze, iar liderul grupării l-a înjunghiat din nou, în piept, apoi a fost lovit cu pumnii și cu picioarele.

Unul dintre cei cinci migranți a fost înjunghiat în inimă și a murit pe loc, iar altul, care a încercat să se apropie de agresori și să aplaneze conflictul, au povestit martorii, a fost și el înjunghiat, în gât, și a murit la scurt timp după aceea.

Ceilalți doi transfugi au reușit să fugă de la fața locului, pe câmp, pentru a nu fi și ei agresați, iar cel rănit grav, după ce a văzut cum aproximativ 10-15 migranți (printre ei fiind și călăuzele efective) s-au urcat într-un microbuz care a oprit pe autostradă, a reușit să meargă până la benzinăria din parcarea unde ar fi trebuit să se urce în tiruri migranții. A intrat și a cerut ajutorul angajaților.

Echipajul de poliție trimis la fața locului nu a găsit cadavrele. Martorii crimei, ignorați de polițiști

Atât angajații benzinăriei, cât și migrantul rănit grav, dar și un șofer, au sunat la 112 și au anunțat incidentul, dar și prezența grupului mare de migranți în zonă. Apelul care anunța prezența migranților în zonă a fost făcut de un șofer în jurul orei 2:40.

Echipajul de poliție trimis la fața locului a ajuns în jurul orei 5 și a verificat numai benzinăria și câmpul pe o rază de 700 de metri. Nu a descoperit astfel cele două cadavre abandonate de călăuzele afgane.

„În continuare, din dosarul de urmărire penală rezultă că începutul acestei faze a procesului penal a fost defectuoasă. #### în data de 09.12.2020, la ora 05:00, echipajul de poliţie solicitat ca urmare a apelurilor la nr. de urgenţă 112 s-a prezentat pe autostrada A1, ### 2 Est, km 17+400 m, tronson #### – Timişoara, la staţia de carburant Moll, iar martorii ##### ###### ### şi #### ####### (angajaţii la benzinărie) au arătat că s-a auzit multă gălăgie, nu au efectuat cercetări decât în incinta staţiei de carburant şi pe terenul agricol din proximitatea acesteia pe o rază de 700 m faţă de staţie”, se arată în documentul curții.

În 9 decembrie 2020, cei doi supraviețuitori au mers la polițiștii din județul Arad, dar și din Timișoara, unde au sesizat cele întâmplate, însă au fost ignorați.

„De asemenea, în data de 09.12.2020, martorii ##### Shareaf şi Muman Kefaiat s-au prezentat la două unităţi de poliţie, şi în #### şi în Timişoara, pentru a relata cele petrecute în noaptea de 8/9 decembrie 2020, însă aceştia nu au fost băgaţi în seamă. #### în data de 10.12.2020, după ce martorii au luat legătura cu un anume ######, cetăţean român, s-au prezentat la Postul de Poliţie din ###### ####, ####### ####, au fost ascultaţi, li s-au luat declaraţii şi urmare a celor relatate de aceştia, organele de poliţie s-au prezentat la locul faptei şi au găsit cadavrele victimelor Sherzad Luqman şi ###### ####”, se arată în document.

În tot acest timp, suspectul principal al crimei, dar și celelalte cinci călăuze au reușit să fugă din România, la scurt timp după comiterea faptelor.

Urmărire penală defectuoasă și anularea pedepsei încasate de suspectul principal

Liderul grupării a fost arestat preventiv, în lipsă, abia în 30 martie 2021, iar în 6 aprilie Tribunalul Arad a emis pe numele lui un mandat de arestare european.

Pentru că era de negăsit, individul nu a putut fi audiat, iar în 16 martie 2023, dezbaterile asupra fondului cauzei s-au desfășurat în lipsa lui.

Individul a fost arestat însă în 21 martie 2023, în Franța, acolo unde a ajuns folosind un nume fals. Magistrații din Arad au fost anunțați în 22 martie despre faptul că criminalul a fost prins și, deși ar fi trebuit să aștepte audierea lui, în 30 martie l-au condamnat la 22 de ani și 8 luni de închisoare cu executare. Totul fără ca acesta să fie audiat sau lăsat să își formuleze o apărare.

Astfel, cel acuzat de crimă a formulat apel prin intermediul avocatului din oficiu, iar acesta a fost judecat de magistrații de la Curtea de Apel Timișoara. Vineri, în 13 octombrie 2023, magistrații timișoreni au constatat că sentința dată de colegii lor de la Tribunalul Arad nu a fost legală. Au decis astfel să o desființeze și să retrimită dosarul la Tribunalul Arad, pentru rejudecare.

„Cu toate acestea, deşi a luat cunoştinţă că inculpatul a fost arestat (adevărat după ce au avut loc dezbaterile pe fond), prima instanţă nu a redeschis dezbaterile pentru a audia inculpatul, a-i da posibilitatea să-şi facă apărarea şi a lămuri cauza sub toate aspectele, mai ales că acesta nu a fost audiat nici în faza de urmărire penală, ci la data de 30 martie 2023 a pronunţat sentinţa atacată.

Potrivit art. 364 alin. 1 C.pr.pen., participarea inculpatului la judecată este obligatorie când acesta se află în stare de deţinere, iar potrivit art. 281 alin. 1 lit. e C.pr.pen., determină nulitatea absolută lipsa inculpatului de la judecată atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii.

Într-adevăr, la data când au avut loc dezbaterile pe fond inculpatul nu era arestat, însă în termenul de deliberare, pronunţare şi redactarea hotărârii, inculpatul a fost arestat (acesta nefiind audiat până atunci în cursul procesului penal), aspect ce echivalează cu neparticiparea inculpatului la judecată atunci când prezenţa sa era obligatorie potrivit legii.

Pe de altă parte, procedând la pronunţarea soluţiei, fără a audia inculpatul şi a-i da posibilitatea să propună probe şi să-şi formuleze apărări, deşi cunoştea că este arestat în ######, prima instanţă nu i-a asigurat acestuia dreptul la un proces echitabil şi la dublul grad de jurisdicţie.

În raport de aceste dispoziţii legale, se constată că judecata în fond a cauzei la prima instanţă a avut loc cu încălcarea dispoziţiilor art. 364 alin.1C.pr.pen., încălcare ce atrage nulitatea absolută a hotărârii pronunţate.

Ca atare, constatând incident în cauză motivul de nulitate invocat din oficiu, Curtea, în baza art. art. 421 pct. 2 lit. b Cod procedură penală şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, va admite apelul declarat de inculpatul ###### #####, împotriva sentinţei penale nr. ### din data de 30 martie 2023 pronunţată de Tribunalul #### în dosarul nr. ####/108/2022.

Va desfiinţa sentinţa apelată şi va trimite cauza spre rejudecare la prima instanţă – Tribunalul ####”, se arată în hotărârea instanței timișorene.

Sursa: Tion.ro