ARAD. Cele cinci totemuri care au fost construite la intrarea în judeţul Arad dinspre Bihor şi dinspre Timiş vor fi incluse în patrimoniul judeţului, anunţă Consiliul Judeţean Arad. Două dintre totemuri au fost realizate la intrarea în Arad dinspre Bihor, în localităţile Berechiu şi Craiva, în timp ce alte trei totemuri au fost edificate la intrarea în Arad dinspre Timiş, în Secusigiu, Zăbrani şi Birchiş. Valoarea betoanelor turnate în cele cinci locuri a fost de peste 570.000 de lei.

Totemurile sunt formate, fiecare, din două blocuri de beton pe care apare Cetatea Aradului, înconjurată de râul Mureş. Pe unul dintre blocurile de beton apare scris „Judetul Arad”, iar dedesubt se află stema judeţului nostru. Pe cel de al doilea bloc apare textul „Bun venit!”, urmat de un alt text: „Municipiul Arad a fost cel de-al doilea mare oras din Romania, resedinta de judet, care s-a ridicat impotriva dictaturii comuniste in decembrie 1989”. Precizăm faptul că, mai sus, am replicat întocmai textul scris pe acele totemuri. Din păcate, Consiliul Judeţean a decis să scrie textele pe totemuri într-o altă limbă decât limba română, din cuvintele respective lipsând cu desăvârşire literele diacritice (ă, î, ţ, ş), acestea fiind înlocuite cu mai simpla lor formă a, i, t sau s.

Mai mult decât atât, „intelectualii” care au stabilit textul de pe totemuri au comis o greşeală gravă din punct de vedere gramatical: au pus virgulă între subiect şi predicat, respectiv între „Municipiul Arad” şi „a fost”.

„Am construit cinci totemuri, în puncte de intrare în județul nostru, pentru a da un aspect îngrijit, plăcut și modern Aradului și, de asemenea, pentru a facilita orientarea conducătorilor auto. Aceste «porți de intrare» în județ înseamnă cartea de vizită a Aradului, o primă impresie a celor care ne vizitează județul”, a spus Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad.

Panouri învechite

Reprezentanţii Consiliului Judeţean spun că „la majoritatea intrărilor de pe drumurile naționale și județene, panourile rutiere existente datează din perioada 1970-1989, fiind învechite moral, depersonalizate și deteriorate de intemperii și vandalizări. Era necesar ca intrările în județ să fie semnalizate prin structuri sau edificii-simbol amplasate pe drumurile județene, cu menirea să-i întâmpine pe cei care intră în județ, transmițând totodată un mesaj cu accent pe specificul și istoria locului”.