Primarul din Nădlac a declarat vineri, pentru AGERPRES, că va propune, în primă fază, înființarea serviciilor administrative comune și colaborarea cu cele două UAT-uri pentru atragerea de fonduri europene și implementarea de proiecte, pentru ca în următorii ani să se ajungă la o comasare voluntară.

„Unirea administrativă voluntară ar putea avea loc din 2028, nu are rost să lungim starea actuală. Multe primării din țară nu se mai pot susține din punct de vedere al cheltuielilor de funcționare, dar o comasare a UAT-urilor ar rezolva această problemă. Nu va fi dat nimeni la o parte, nu vorbim de absorbție, ar fi o colaborare echitabilă în beneficiul tuturor, dar mai ales al oamenilor pe care îi reprezentăm”, a declarat edilul.

El a spus că „mai puțini bani cheltuiți cu administrația înseamnă mai mulți bani pentru investiții” și a subliniat că orașul Nădlac își acoperă cheltuielile de funcționare, iar anul trecut a avut excedent de aproximativ un milion de lei.

„În jur de 70% din suma colectată din taxe și impozite locale, deci nu din bugetul total al orașului, a fost folosită, în ultimii ani, pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare a primăriei”, a spus Mircea Onea.

Dacă s-ar face o comasare cu cele două comune, avantajul orașului cu 7.000 de locuitori ar fi o populație de peste 11.000 de locuitori, în condițiile în care Șeitin are în jur de 3.000 de locuitori, iar Peregu Mare are 1.500.

Cu privire la această inițiativă, primarul din Șeitin, Dorin Florea (PSD), spune că are rezerve.

„Sunt rezervat în acest moment, cred că ar dezavantaja comunitatea noastră. Nu avem siguranța că vom fi tratați corect la împărțirea banilor. Sunt de acord că se reduce birocrația, costurile de funcționare, dar pentru comunitate nu ar fi neapărat un avantaj. Nu excludem discuții pentru a afla dacă populația ar avea efectiv de câștigat”, a declarat, pentru AGERPRES, Dorin Florea.

La rândul său, primarul comunei Peregu Mare, Kovacs Emeric (UDMR), spune că nu își dorește ca cele două localități din componența UAT-ului (Peregu Mare și Peregu Mic) să devină „cartiere” ale orașului Nădlac și ar opta mai curând pentru o comasare cu Semlac.

„Ar mai fi varianta să ne asociem cu Semlac, care este la aceeași distanță, și ar fi avantajul că rămânem la rang de comună. Dacă am deveni oraș, asta ar însemna taxe și impozite mai mari pentru populație. Suntem deschiși la discuții pentru colaborare pe servicii administrative comune, dar nu și pentru comasare administrativă cu Nădlac. Mai este și problema că populația comunei noastre este îmbătrânită și va fi afectată de mutarea serviciilor la distanță, pentru că digitalizarea nu este accesibilă la fel ca tinerilor”, a declarat primarul.

Consiliul Județean consideră că un prim pas ar fi ca primăriile mai mici să înființeze consorții administrative.

„Ar însemna să ofere servicii comune la costuri mai mici”, a explicat vicepreședintele CJ Arad, Sergiu Bîlcea.

El spune că, în acest moment, o comasare voluntară a UAT-urilor se poate face doar prin referendum, dar această soluție ar fi costisitoare pentru comunitățile mai mici.

„Codul Administrativ prevede că o comună trebuie să aibă minimum 1.500 de locuitori. Cred că ar trebui întărit Codul Administrativ, iar numărul minim să mai crească, eventual la 3.000 de locuitori. În acest fel, reducerea numărului de UAT-uri ar fi mai mare și, implicit, costurile statului ar fi mai mici”, a spus Bîlcea.

În județul Arad, 18 comune dintre cele 68 au mai puțin de 1.500 de locuitori.

Sursa: AGERPRES