Proprietari pe bajbaite

Noi vrem pământ! Un îndemn ce le-a dat curaj câtorva mii de arădeni să îşi ceară pământul înapoi, pământ ce le-a fost confiscat pe vremea regimului comunist. Retrocedările nu ar fi trebuit să creeze foarte multe probleme, întrucât pământul era tot acolo, unde fusese şi în momentul confiscării, iar teoretic ar fi trebuit să ajungă tuturor solicitanţilor. Problemele au apărut, însă, în lanţ. De la titluri de proprietate suprapuse, la împroprietăriri făcute cu foarte mare aproximaţie, toate au dus la situaţia unităţilor administrativ teritoriale de a stopa retrocedările şi de a încerca să găsească soluţii alternative. Proprietarii au ajuns să primească terenuri la schimb prin alte localităţi, alţii s-au adresat instanţelor de judecată pentru a le face dreptate, iar alţii sperăm că titlul pe care îl deţin nu le va fi retras şi se vor putea considera proprietari cu toate actele în regulă.

În aceste condiţii, s-a ajuns ca instanţele de judecată să fie asalatate de procesele pe fond funciar, de cele mai multe ori deschise de proprietarii care fie nu au fost puşi în posesie, fie nu au primit terenuri în locul pe care îl solicitau.

Soluţia tuturor problemelor: măsurători corecte pe întreaga suprafaţă a judeţului şi anularea titlurilor de proprietate în dublicat. Dar, munca este de măsurare a terenului este una costisitoare, anevoioasă şi fără rezultate impresionante. Aşa că problemele fondului funciar probabil că vor mai aduce mulţi proprietari în faţa instanţelor şi vor mai crea multe nemulţumiri.

Se strâng roadele legilor proprităţii date după 1989. Roadele, însă, nu sunt unele ce să aducă lumină în privinţa deţinerii de terenuri, ci sunt problemele cauzate de o lipsă a măsurătorilor pământului, de împroprietăririle făcute după ureche şi de o pregătire mai mult sau mai puţin precară a celor care imediat după căderea comunismului au ajuns să facă parte din comisiile locale de fond funciar. Printr-o comparaţie plastică, s-ar putea spune că de 23 de ani s-au împărţit felii dintr-un tort, fără ca cineva să ştie cât de mare este respectivul tort. 

Cereri multe, pământ puţin

Practic, la nivelul judeţului problemele pe fond funciar nu sunt unele ce să iasă din tiparele naţionale, dar ele există şi fiecare primar încearcă să le rezolve după posibilităţile de la faţa locului. De cele mai multe ori problemele apar atunci când o cerere de punere în posesie nu mai poate fi onorată pentru că respectiva unitate administrativ-teritorial nu mai deţine teren. Iar potrivit unor informaţii oficiale, cererile de retrocedare depăşesc cu mult suprafaţa judeţului.

O astfel de situaţie este şi în oraşul Ineu, după cum ne-a relatat primarul Călin Abrudan. „Cereri pentru retrocedare avem mult mai multe decât terenul disponibil în acest moment pentru ca oamenii să poată fi împroprietăriţi. În cifre, avem aproximativ 700 de titluri de proprietate pe care trebuie să le dăm, iar maximul disponibil este de 200 de hectare. Datele rezultate în urma unui control pe fond funciar în lunile aprilie-mai ne-au indicat clar faptul că am avea nevoie de cel puţin 700 de hectare de pământ pentru a-l putea atribui”, a explicat Abrudan.

Titluri suprapuse

Problema terenului ar avea, poate, o rezolvare. În fiecare comună sau oraş există câteva sute de titluri de proprietate suprapuse, dublate sau uneori chiar triplate. O acţiune în forţă de anulare a titlurilor de proprietate cu probleme ar putea duce la eliberarea unor suprafeţe de teren care să fie mai apoi atribuite celor cu decizii executorii. „În comuna Vinga avem aproximativ 500 de titluri de proprietate cu probleme. Pe de o parte este vorba despre cele dublate, pe de altă parte mai avem şi titluri de proprietate care au amplasamente identice sau au fost înscrise greşit la amplasament. În momentul în care vom reuşi să rezolvăm aceste probleme vom putea trece şi la punerea în posesie a celor care ne-au acţionat în instanţă şi au titluri executorii pentru a primi pământ. Cu toate aceste, am reuşit să punem în posesie aproximativ 85% din totalul titlurilor emise”, ne-a mărturisit Ioan Negrei, primarul comunei Vinga.

Problemele din mai toate zonele s-ar rezolva prin măsurători exacte pentru toate suprafeţele şi o analiză exactă a titlurilor de proprietate. În acest sens la nivel naţional se desfăşoară un program finanţat de Banca Mondială pentru întocmirea unui cadastru general. Toată această muncă va fi, fără doar şi poate, una minuţioasă şi de lungă durată, dar nici problemele fondului funciar nu s-au adunat într-un an, ci în peste două decenii de recâştigare a pământului confiscat.

La schimb

Acolo unde primăriile se văd în imposibilitatea de a mai aloca pământ celor cu titluri executorii există posibilitatea schimbului. Practic, unităţile administrativ-teritoriale vor aplica o formulă legală prin care li se permite un schimb de amplasamente atât intrajudeţean cât şi interjudeţean.

 Problema păşunilor

O altă mare problemă a retrocedărilor este cea a păşunilor. În acest caz nu punerea în posesie ar fi cea mai spinoasă problemă, ci evitarea unui conflict între crescătorii de animale şi administraţia publică din localitate. În sensul reglementării situaţiei păşunilor există o lege dată în 2011 care nu are norme de aplicare. Practic, păşunile nu vor mai putea să îşi schimbe registrul agricol doar în condiţii speciale, fapt ce contravine într-o oarecare măsură tendinţei de dezvoltare a localităţilor. Specialiştii din domeniul fondului funciar ar recomanda o nouă Lege care să ţină atât partea crescătorilor de animale, dar şi să ofere unităţilor administrative o şansă de a se dezvolta.

Fostii proprietari, despagubiti 15%