Un proiect de ordonanță de urgență, ce a fost trimis recent în teritoriu pentru consultări, propune reorganizarea din temelii a structurii serviciilor de urgență din România. Inspectoratele pentru situații de urgență și serviciile de ambulanță ar urma să funcționeze în formule teritoriale, cu sedii regionale și coordonare unitară. Aradul este desemnat centru principal atât pentru noul Inspectorat Teritorial pentru Situații de Urgență, cât și pentru Serviciul de Ambulanță Teritorial Arad–Hunedoara.

Inspectoratul teritorial, cu sediul principal la Arad și sediul secundar la Deva, va avea personalitate juridică și va funcționa cu autonomie administrativă, sub coordonarea operațională a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Va gestiona SMURD, activitatea de prevenție, intervențiile în caz de incendii, calamități sau dezastre, dar și planificarea strategică pentru zona de competență.
În privința personalului, ordonanța prevede că angajații ISU județene vor fi preluați de inspectoratele teritoriale fără pierderea drepturilor salariale sau a vechimii. Cadrele din conducerea operativă vor fi menținute în noile structuri, iar pregătirea acestora va include cursuri obligatorii de management al dezastrelor. Totodată, medicii-șefi SMURD și coordonatorii vor fi membri de drept ai comitetelor pentru situații de urgență din fiecare județ.
Coordonarea intervențiilor se va face integrat: echipajele de pompieri, SMURD și ambulanță vor fi gestionate de dispecerate comune, pe baza unor protocoale clare între structurile medicale și cele de protecție civilă. În cazul unor accidente colective sau situații de criză, inspectoratul teritorial va avea autoritate operațională completă în zona de competență.

Modificări la SAJ
În paralel cu reorganizarea ISU, ordonanța prevede desființarea serviciilor județene de ambulanță și înființarea unor servicii teritoriale, cu personalitate juridică. Aradul este desemnat sediu principal pentru Serviciul de Ambulanță Teritorial Arad–Hunedoara, în timp ce Deva va funcționa ca sediu secundar.
Serviciul teritorial va fi subordonat Ministerului Sănătății din punct de vedere administrativ, dar va fi coordonat operațional de către Departamentul pentru Situații de Urgență. Asta înseamnă că intervențiile, alocarea echipajelor și reacția la urgențe vor fi stabilite în colaborare cu ISU și SMURD, printr-un dispecerat comun.
În ceea ce privește personalul, prevederile sunt clare: toți angajații serviciilor județene actuale vor fi preluați în noile structuri. Salariile, funcțiile și vechimea se păstrează, iar reorganizarea nu va afecta statutul profesional. Directorii medicali și medicii coordonatori vor continua să joace un rol esențial, având responsabilitatea de a mobiliza resursele în funcție de solicitările inspectoratului teritorial.
Unitatea teritorială de ambulanță va include, potrivit noii organigrame, cel puțin două compartimente: urgență medicală asistată și transport sanitar neasistat. În caz de necesitate, se va putea suspenda temporar activitatea non-urgentă pentru a aloca resurse suplimentare intervențiilor critice, în baza planurilor de acțiune comune cu ISU.
În privința conducerii, ordonanța stabilește clar că funcțiile-cheie din cadrul serviciului teritorial – precum managerul general, directorii medicali, directorul economic și asistentul-șef – vor fi ocupate prin concurs. Până la organizarea acestora, este permisă o conducere interimară, numită prin ordin al ministrului Sănătății, cu avizul consultativ al Departamentului pentru Situații de Urgență. Mandatul interimar nu poate depăși șase luni.

Cum sunt grupate județele din vestul țării
Conform anexelor proiectului de ordonanță de urgență, județele din vestul țării ar urma să fie redistribuite în structuri teritoriale astfel: Arad și Hunedoara formează împreună un teritoriu comun, cu sediul principal la Arad; Timiș și Caraș-Severin constituie un alt teritoriu distinct, cu sediul principal la Timișoara; Bihor și Sălaj sunt alăturate într-o structură comună, cu sediul principal la Oradea; Alba și Sibiu formează o unitate teritorială cu sediul principal la Sibiu.
Conform proiectului de OUG, organizarea are la bază un criteriu regional bazat pe distanțele geografice, capacitățile logistice și prezența unor centre urbane cu infrastructură de urgență solidă.

Noua arhitectură a serviciilor de urgență ar putea marca începutul aplicării directe a planului de regionalizare asumat de premierul Ilie Bolojan. Gruparea județelor în structuri teritoriale cu centre de comandă regionale ar putea face parte dintr-un model mai amplu de reformă a statului. Rămâne de văzut dacă această reformă se va limita la structurile operative, cum sunt ISU și ambulanța, sau dacă guvernul Bolojan va continua procesul de regionalizare și în alte domenii civile ale administrației publice, teoretic mult mai dificil de realizat.