Arad. Au trecut mai bine de cinci luni de zile de când renumitul alpinist arădean Zsolt Török, care a adus Aradul pe harta alpinismului mondial, a plecat dintre noi. Mult prea curând, la doar 45 de ani. Ar mai fi avut timp destul să învețe alți tineri tainele acestui sport minunat, așa cum și făcea în fapt dar… pentru Zsolt timpul s-a oprit brusc.

Momentul fatidic a avut loc în 14 august 2019, lângă Refugiul Călțun, când din motive necunoscute alpinistul care se antrena singur în Munții Făgăraș a căzut într-o râpă. În locul în care alpinistul arădean Zsolt Török și-a pierdut viața a fost montată o placă comemorativă pentru a-i cinsti memoria. S-a întâmplat duminică, 29 septembrie 2019, în ziua când Zsolt Török ar fi împlinit 46 de ani. Evenimentul a fost coordonat de Minerva Vincze, prima soție a alpinistului și mama băiatului său, David. Aceasta a organizat o tură pe partea sudică, pe aceeași potecă pe care arădeanul a pășit pentru ultima oară spre Refugiul Călțun.

 

Mesajul lui Vlad Căpușan și Teofil Vlad, spre Cer

Acum, doi dintre cei mai buni prieteni ai lui Zsolt, alți doi mari alpiniști ai României, cu care Török cățăra, Vlad Căpușan și Teofil Vlad, au ținut să îi aducă un ultim omagiu celui care a fost o adevărată sursă de inspirație pentru ambii.

În exclusivitate pentru cititorii Jurnal arădean/Aradon.ro, cei doi mari alpiniști români transmit un mesaj spre „Cer”, acolo de unde Zsolt Török ne privește acum.

Vlad Căpușan: „Dincolo de relevanţa sportivă a expediției în Patagonia, pentru noi această călătorie a avut o semnificație mult mai importantă. Expediția din Patagonia a fost ultima călătorie pe care o planificasem alături de Zsolt. Din păcate, viața e efemeră și odată cu dispariția lui Zsolt a rămas un gol, pe care nimeni nu îl va putea acoperi. Prin ascensiunea traseului «El ultimo Vuelo del Condor», am simțit o alinare, pentru că am reușit, prin deschiderea acestei rute, să îi aducem un ultim omagiu lui Zsolt. Sperăm să reprezinte o sursă de inspirație, la fel cum și Zsolt a fost pentru noi”.

Teofil Vlad: „Revin din Patagonia, dintr-o expediție planificată împreună cu Zsolt. Planul nostru inițial era sa urcăm pe Fitzroy. Între timp, multe lucruri s-au schimbat. În primul rând, Zsolt se «cațără pe alți munți, acum». Noi din cauza vremii nefavorabile din sudul Patagoniei, ne-am îndreptat atenția spre pereții de granit din zona Cochamo. Cea mai mare bucurie este că am reușit să deschidem o rută nouă în memoria lui Zsolt. Știu că s-ar fi bucurat. Prin «El ultimo Vuelo del Condor», dar nu numai, spiritul lui va fi mereu cu noi în munți”.

Jurnalul ascensiunii. Cum s-a născut: «El ultimo Vuelo del Condor»

Dacă sunteți pasionați de acest sport, sau dacă vă doriți pur și simplu să trăiți alături de cei doi alpiniști povestea ascensiunii și trăirile pe care le-au avut de la început și până la descoperirea noului traseu de cățărat deschis în America de Sud, vă invităm să citiți din jurnalul celor doi mari alpiniști ai României.

„Ultimele 11 zile în Valea Cochamo le-am trăit izolați, într-o altă dimensiune, fără nicio conexiune cu lumea exterioară. Un loc mitic și sălbatic, din mijlocul junglei, până pe piscurile înzăpezite de granit din valea Cochamo.

Sinergie perfectă

Am avut ocazia să cunoaștem oameni deosebiți de la care am primit primele informații despre masiv. Ulterior, ne- am pierdut de câteva ori prin junglă, dar am rămas impresionați de dimensiunea uriașă a pereților și am reușit să cățărăm integral, la liber, câteva trasee reprezentative în marii pereți. Am slăbit câteva kilograme și am învățat o spaniolă rudimentară cu care credem că ne-am descurcat binișor în negocierile cu localnicii. Am savurat această aventură alături de Teofil, cu care am simțit o sinergie perfectă.

Rută nouă pentru Zsolt

În final, după câteva ture de explorare, am reușit să găsim și să deschidem o rută nouă în valea superioară Paloma, pe care ne-am dorit încă de la început să o dedicăm prietenului nostru Zsolt Török. Sper ca această linie să inspire și alți cățărători la fel cum ne-a inspirat și Zsolt pe noi de atâtea ori.

Ruta am numit-o: „El ultimo Vuelo del Condor – Ultimul zbor al condorului”

Fără asigurări fixe, două zile în bivuac

Povestea din spatele numelui reprezintă esența călătoriei noastre pe care o vom povesti într-un final. Am reușit să deschidem această premieră fără asigurări fixe, în două zile cu un bivuac la baza traseului.

430 de metri – 9 lungimi de coardă

Linia are 430 de metri, adică 9 lungimi de coardă, cu un grad estimat de dificultate 6c. După această tură, simt o alinare sufletească deosebită, știind că am putut aduce un ultim omagiu prietenului nostru, Zsolt”, au scris în jurnalul expediției – Vlad Căpușan și Teofil Vlad.