ARAD. Stresul este considerat o boală a secolului nostru, un fenomen cu care ne confruntăm zi de zi, „sursa multor rele” și posibilă cauză a unor boli. Despre stres, cauze și efecte, am stat de vorbă cu doamna prof. univ. dr. Ligia Piroș – medic primar psihiatru și doamna prof. univ. dr Mariana Mariș – medic primar psihiatru. Doamnele doctor predau studenților Facultății de Medicină din cadrul UVVG, sunt șefi lucrări și coordonatoare de rezidențiat în psihiatrie la Secția Clinică de Psihiatrie a Spitalului Clinic Județean Arad.

Ce este stresul?

Stresul este o reacție normală a organismului, este răspunsul la orice necesită atenție sau acțiune din partea individului. Pe termen scurt, stresul poate fi benefic, chiar motivant. Aici avem eustresul – care este un stres pozitiv (bucurii mari, emoţii pozitive), care solicită optimal posibilitățile de adaptare ale individului, sau chiar le dezvoltă.

Stresul acut, stresul cronic (distres) și stresul acut episodic sunt însă dăunătoare. Distresul – este stresul negativ, care apare atunci când expunerea la stres este prelungită, răspunsul adaptativ este blocat si poate avea un impact negativ asupra stării de spirit, a bunăstării fizice și mentale și a relațiilor interumane.

Stresul poate avea mai multe efecte asupra stării de sănătate și bunăstării. Legătura dintre minte și corp este evidentă atunci când analizăm impactul stresului asupra vieții.

Cum recunoaștem stresul?

Stresul provoacă o serie de simptome fizice și emoționale: senzația permanentă de oboseală, dureri frecvente, tensiune musculară, în special la nivelul gâtului și umerilor, tulburări digestive, tulburări de alimentație, diaree sau constipație, transpirații reci, pierderea sau creșterea în greutate, probleme sexuale, îmbolnăviri frecvente, căderea părului, atacuri migrenoase, dificultăți de concentrare și memorare, diminuarea abilității de a lua decizii raționale, neglijarea responsabilităților, hipersensibilitate la critică, blocaje mentale, iritabilitate, agresiune, indiferență, scăderea încrederii de sine, tristețe, plâns facil, senzație de teamă, insomnie sau hipersomnie, necesitatea de a consuma alcool, cafea, tutun sau droguri pentru relaxare, afectarea vieții sociale…și chiar mai multe!

Efecte pe termen lung

Expunerea la stres prelungit duce la modificări fiziologice cu consecințe semnificative asupra sanatății fizice și psihice. Astfel crește riscul pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare, obezitatii, bolilor endocrine, sindrom de colon iritabil, reflux gastro-intestinal, migrene, acnee, eczeme, probleme menstruale. De asemenea, stresul poate agrava boli existente: diabetul zaharat, astmul, ulcerul, boala Alzheimer.

Din punct de vedere psihic, stresul, împreună cu factorii implicați, determină dezvoltarea afecțiunilor psihice care apar ca o consecință directă a unui stres sever acut sau a unei traume persistente, cum ar fi tulburarea de adaptare, reacția acută la stres, tulburarea de stres post traumatic, reacții psihotice anxios-paranoide, reacția suicidară și parasuicidară, schimbarea durabilă a personalității.

Cum prevenim stresul?

Identificarea factorilor declanșatori ai stresului personal, identificarea sentimentelor trăite în momentele de stres și identificarea modelelor personale de reacție la stres pot ușura identificarea cauzelor care duc la dezvoltarea distres-ului, care, poate fi astfel prevenit sau pot fi găsite modalități de a-i face față. Răspunsul organismului la stres constituie diferența.

Deși stresul este inevitabil, poate fi gestionat prin recunoașterea din timp a semnelor, exerciții fizice regulate, plimbări, alimentație echilibrată, îngrijire personală zilnică, aromaterapie, managementul eficient al timpului, identificarea limitelor personale.

Cum tratăm stresul?

Nu există un tratament specific pentru stres, neexistând un diagnostic medical distinct. „Tratamentul” pentru stres se compune din schimbarea situației care îl produce, dezvoltarea abilităților și mecanismelor de a face față, tratarea afecțiunilor care ar fi putut fi cauzate de stresul cronic, folosirea tehnicilor de relaxare, consiliere, psihoterapie.

Formele de terapie utile în abordarea simptomelor de stres sunt terapia cognitiv comportamentală, care se concentrează pe identificarea și schimbarea tiparelor de gândire negative; reducerea stresului bazată pe mindfulness, care utilizează meditația și atenția pentru a ajuta la reducerea nivelului de stres.

REȚINEȚI! Abilitatea de a ajunge la un echilibru interior poate reprezenta cheia succesului individual.