Multe localități pe care le are județul Arad au fost denumite după întemeietorii lor. Dacă acum câteva secole, numele sau poreclele purtate sunau obișnuit, acum îi amuză pe cei care le aud pentru prima dată.

Județul Arad este format din 300 de localități, iar în majoritatea cazurilor numele acestora sunt destul de obișnuite. Există însă și excepții. De exemplu, Labașinț este un sătuc ce are mai puțin de zece locuitori, care aparține de Șiștarovăț. Primarul comunei, Marinel Jurjescu, a fost luat prin surprindere când l-am întrebat care este originea numelui și ne-a cerut timp să studieze monografia locului. Din păcate, nici monografia nu spune nimic despre originea cuvântului și nici localnicii nu știu de ce a fost numit satul lor „Labașinț”.

Labașinț are un sat „frate”, dacă e să ne luăm după asemănarea numelui. Este vorba de Lalașinț, care aparține însă de comuna Bârzava. Este mult mai mare, având peste 500 de locuitori. Și primarul acestei comune, Gabriel Faur, a fost luat prin suprindere de întrebarea noastră privind originea numelui, pentru că nu o știa. Ne-a pus însă la dispoziție monografia, care speculează mai multe variante. Prima ar fi legată de un cioban pe nume Lala: „Referitor la începuturile satului Lalașinț, din lipsa unor informații precise, a existat un câmp larg pentru apariția legendelor. Se spune că satul ar fi fost întemeiat de un cioban cu numele Lala, originar de prin părțile Olteniei”.

O altă sursă menționată în monografie indică cinci familii de ciobani care ar fi întemeiat satul în secolul al XV-lea, dar acestea ar fi fost venite din Ardeal, nu din Oltenia, și niciuna nu purta numele Lala, ci Grozescu, Hatcău, Maleș, Răchițan și Ștefănescu. Aceste nume se mai întâlnesc și astăzi în sat.

Există și o a treia variantă menționată: „Iorgu Iordan, analizând etimologia cuvântului Lalașinți, afirmă că este format din antroponimul de origine slavă Lalas, Lai + sufixul inți, Lalașinți fiind o formă de plural de origine slavă”.

Alte nume neobișuite

De comuna Săvârșin aparțin două sate cu nume neobișnuite: Hălăliș, care are în jur de 90 de locuitori și Pârnești, care are aproximativ 150 de locuitori.

Budești, care sună de asemenea haios, aparține de Pleșcuța și are 20 de locuitori. Primarul Viorel Groza spune că numele a fost dat de o familie pe nume Budea, care a întemeiat satul în jurul anului 1400.

Tăgădău, din comuna Beliu, poartă numele unei „persoane care neagă, tăgăduiește”, conform DEX, iar numele „Iacobini”, al satului din comuna Brazii, înseamnă, tot conform dicționarului, „călugări dominicani” sau „membri ai celei mai radicale grupări revoluționare franceze, în perioada revoluției din 1789-1794”. Tălmaci aparține de Craiva și înseamnă traducător/interpret.

În județ mai avem și sate cu nume de viețuitoare, precum Vidra, Țipar, Zimbru sau Coroi.

Mailat, din comuna Vinga, Căpruța (comuna Bârzava), Pătârș (Ususău), Șiad (Craiva), Virișmort (Birchiș), Cociuba (Dieci), Groși (Vârfurile) sau Dulcele (Gurahonț) sunt alte câteva exemple de nume neobișnuite pe care le puteți vedea pe harta județului Arad.

Să ne uităm și la alții…

Dacă numele unor sate din Arad vi s-au părut amuzante, atunci probabil că exemplele ce urmează vor stârni hohote de râs. În județul Bistrița-Năsăud există satul Spermezeu, în Vaslui există Mădulari, iar în Iași există Sculeni. Alte sate cu nume haioase sunt Cioca-Boca (Iași), Miroși (Argeș), Carcaliu (Tulcea) sau Păcălești (Bihor).