BUCUREȘTI. Un proces lung cât o zi de post negru. Așa poate fi catalogat procesul în care se judecă măsluirea unor concursuri în Ministerul Agriculturii, unul dintre aceste concursuri vizând postul de director adjunct al Direcției pentru Agricultură Județeană Arad. Sau, dacă nu întreg procesul, atunci măcar emiterea sentinței se lungește la nesfârșit. Au trecut fix doi ani de la primul termen de judecată în dosarul în care Adrian Chesnoiu, fostul ministru al Agriculturii, alături de alți cinci inculpați, printre care și arădeanul Mihai Pârv, au fost trimiși în judecată pentru fapte asimilate corupției.
„În perioada 9 februarie – 11 aprilie 2022, inculpatul Chesnoiu Adrian Ionuț, în calitate de ministru, ar fi determinat o persoană din subordine, la vremea respectivă membru în mai multe comisii de examinare, să-i furnizeze inculpatului Răducan Andrei-Cristian (persoană de încredere a ministrului) o parte din subiectele concepute pentru probele scrise ce urmau a fi susținute cu ocazia organizării a patru concursuri pentru ocuparea unor posturi de: consilier clasa I, șef serviciu, director executiv adjunct și director executiv ai unor direcții județene. Subiectele respective ar fi ajuns ulterior la candidații <agreați>, respectiv Sandu Aurel, Corobea Mihai-Cosmin, Pârv Mihai și Lăscaie Cătălin Ionuț”, anunțau, în anul 2022, procurorii DNA.
Mihai Pârv, la vremea respectivă un important membru PSD Arad, viza postul de director adjunct al Direcției Agricole Arad, post pe care l-a și ocupat vreme de câteva zile. După izbucnirea scandalului de corupție, acesta și-a dat demisia.
Dosarul a intrat pe rol în data de 14.02.2024 la Înalta Curte de Casație și Justiție, ținând cont de faptul că Adrian Chesnoiu era deputat la data trimiterii în judecată. Ulterior, după un an de zile de procese, completul de la Instanța Supremă a anunțat că va emite sentința în acest proces. Începând cu data de 28.05.2025, la termenul respectiv, judecătorii au anunțat că amână pronunţarea. Au urmat alte cinci termene în care a fost amânată pronunțarea, respectiv emiterea sentinței în acest dosar. Următorul termen în acest proces a fost stabilit pentru data de 25 februarie. Ne-am hazarda să spunem că, după aproape un an de zile de amânări ale sentinței, la acest termen am putea afla care va fi decizia Înaltei Curți în acest dosar. Dar, ținând cont de faptul că au fost „bifate” șase amânări până acum, nu ar fi exclus să asistăm la a șaptea amânare.
Vine prescripția?
După cum am arătat mai sus, faptele incriminate de DNA s-ar fi petrecut pe parcursul anului 2022. Trebuie precizat că acest proces, cu toate că este judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție, se judecă în regim de primă instanță. Indiferent care va fi sentința, decizia va putea fi atacată, urmând ca posibilele apeluri sau recursuri să se judece tot la Instanța Supremă. Dacă magistrații de la Înalta Curte vor păstra aceeași cadență și în căile de atac, cel mai probabil vom asista la prescripția răspunderii penale. Poate că faptul că Adrian Chesnoiu ocupă, în prezent, funcția de director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), la nivel central, are vreo legătură cu interminabilele amânări?
Citiți principiile noastre de moderare aici!