ARAD. 178 de furnizori de asistenţă medicală primară din judeţul Arad ar urma să beneficieze în perioada următoare de stimulentul de risc acordat pe perioada stării de urgenţă (lunile martie şi aprilie 2020). Cel puţin aşa indică datele centralizate de Casa de Asigurări de Sănătate, pe baza solicitărilor venite din partea acestor furnizori. E vorba de cabinetele de Medicina familiei care au declarat pe proprie răspundere sau au dovedit cu documente că, în cele două luni de stare de urgenţă, au avut în evidenţă sau sub tratament pacienţi suspecţi sau confirmaţi cu COVID-19 ori ai căror angajaţi au fost confirmaţi cu COVID-19 în urma activităţii desfăşurate.

Doar angajaţii

Ciudat este că stimulentul de risc ar urma să fie acordat doar angajaţilor cabinetelor – adică personalului medical, medico-sanitar şi auxiliar sanitar – care au activat în timpul stării de urgenţă, nu şi medicilor titulari ai cabinetelor medicale de Medicina familiei. Este o scăpare care îi nedereptăţeşte în mod evident pe medici, mai toţi afându-se (încă) în aşteptarea unei modificări legislative care să remedieze problema şi să-i includă în categoria beneficiarilor stimulentului de risc.

2.250 lei net/lună

Acest stimulent a fost plătit deja beneficiarilor din spitale, de la Ambulanţă şi din câteva laboratoare – care au îndeplinit condiţiile cerute de lege. Cuantumul lunar brut al stimulentului de risc este de 2.500 de lei, sumă din care se reţine doar impozitul pe venit de 10%, astfel că suma netă primită de fiecare beneficiar este de 2.250 de lei.

Din bani europeni

Acordarea stimulentului de risc este prevăzută în Ordonanța de urgență 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului, pe perioada stării de urgență. Sprijinul financiar se acordă „pentru medici, personalul medico-sanitar, personalul paramedical, inclusiv personalul auxiliar, implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea și tratamentul pacienților infectați cu COVID-19, pe perioada stării de urgență, din fondul de salarii al unității angajatoare, prin transferuri din bugetul Fondului național unic de sănătate sau, după caz, de la bugetul de stat”. Banii acordaţi de Guvern sunt recuperaţi în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene.