Strategia UE pentru Regiunea Dunarii

– D-le preşedinte, aţi fost invitat să participaţi, în data de 05.10.2012, la Conferinţa internaţională „Strategia UE pentru Regiunea Danubiană – Centrarea pe nevoile umane” desfăşurată la Universitatea Danubiană din Krems (Austria). Sub ce auspicii a fost organizată conferinţa internaţională?

– După participarea la Conferinţa internaţională „Strategia UE pentru dezvoltare în zona Danubiană”, de la Parlamentul European, din luna mai 2010, invitat fiind de Comisia Europeană şi participarea la Conferinţa internaţională desfăşurată la Constanţa şi Tulcea, din luna iunie 2010, care au marcat finalul seriei de evenimente destinate consultării publice cu privire la „Strategia UE pentru Regiunea Dunării”, ce a debutat la Ulm (Germania), conferinţa internaţională din acest an privind Strategia UE pentru Regiunea Danubiană s-a desfăşurat la Krems în Austria. De această dată, conferinţa a fost organizată de Universitatea Danubiană din Krems şi Institutul pentru Regiunea Danubiană şi Europa Centrală, la Universitatea Danubiană din Krems (DUK), sub patronajul asociaţiei Donauländer Arbeitsgemeinschaft (ARGE Donau), în parteneriat cu Grupul Cultural Danubian, Fundaţia Hanns Seidel, Universitatea de Ştiinţe Aplicate din Viena, Universitatea de Resurse Naturale şi Ştiinţe ale Vieţii Aplicate din Viena.

În timpul conferinţei internaţionale, unde au participat delegaţii universitare, oameni politici şi de ştiinţă din ţările dunărene – Austria, Ungaria, Serbia, Luxemburg şi România (prin Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, singura universitate din ţara noastră invitată la această prestigioasă conferinţă danubiană), au fost prezentate exemple de succes, abordări practice şi concluzii ale partenerilor din diferite ţări ale regiunii Dunării, care privesc Strategia UE pentru Regiunea Dunării – SUERD. Accentul s-a pus pe importanţa Regiunii Dunării pentru Europa – „cooperarea regională”, ca o reţetă de succes a dezvoltării şi potenţialului regiunii Dunării în domeniul educaţiei, ştiinţei, cercetării şi culturii, dar şi oportunităţi de networking cu organizaţii, instituţii şi agenţii legate de regiunea Dunării.

Au adresat un cuvânt de bun venit Prof. Univ. Dipl. – Ing. Dr. Victoria WEBER, Rectorul Universităţii Danubiene din Krems, Prof. Mag. Dr. Andreas BREINBAUER, secretar general al Institutului pentru Regiunea Danubiană şi Europa Centrală (IDM) din Viena, Balasz Marcell Medgyesy, comisar UE pentru Strategia Danubiană şi dr. Erwin PRÖLL, Guvernatorul Austriei Inferioare, iar Božidar ĐELIĆ, fost prim-ministru adjunct al Serbiei, a ţinut discursul inaugural.

– Care sunt principalele coordonate privind acţiunile factorilor interesaţi în regiunea Dunării?

– În primul rând „Strategia UE pentru regiunea Dunării” este un proiect regional de cooperare, demarat în anul 2010, între ţările riverane din regiunea Dunării, care a fost promovat la nivelul Uniunii Europene. Comisia Europeană a fost invitată de Consiliul European să elaboreze o „Strategie a UE pentru Regiunea Dunării”. În acest sens, au avut loc consultări publice pe parcursul căreia au fost organizate, în toate statele riverane, conferinţe, seminarii şi mese rotunde. Rezultatul acestor consultări au constat în elaborarea de către Comisia Europeană a unei Comunicări pe tema Strategiei UE pentru regiunea Dunării precum şi a unui Plan de Acţiune. Strategia a fost implementată începând din prima jumătate a anului 2011 şi este structurată pe trei axe prioritare: conectivitatea, protecţia mediului şi dezvoltarea socio-economică.

– Cu ocazia Conferinţei Internaţionale „Strategia UE pentru dezvoltare în zona Danubiană”, organizată, în luna mai 2010, la Parlamentul European, de Comisia de Dezvoltare Regională din Parlamentul European cu sprijinul Grupului PPE aţi prezentat, în plenul conferinţei, demnitarilor europeni modalităţile de evoluţie economică şi protejare a Bazinului Dunărean.

– Lucrarea ştiinţifică prezentată s-a intitulat „Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Dezvoltarea durabilă a ecosistemelor hidrografice din vestul şi centrul României”, care se înscrie în prevederile Tratatului de la Lisabona, privind coeziunea economică şi socială, extinsă la componenta teritorială, astfel încât, pe viitor, caracteristicile şi specificitatea regională să fie luate în considerare în stabilirea posibilităţilor strategice la nivelul comunităţilor şi investiţiilor regionale. Datele au fost elaborate în cadrul Departamentului de Ecologie al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, în colaborare cu Institutul de Biologie al Academiei Române, Departamentul de Ecologie al Universităţii Tübingen (Germania) şi Internaţional Association for Danube Research (IAD), care au realizat un studiu privind conceperea unei strategii de dezvoltare durabilă şi asigurarea biodiversităţii acvatice, de a combate poluarea transfrontalieră şi de a reduce riscul de poluare a principalilor afluenţi ai Bazinului Dunărean – râurile Tisa şi Mureş. Demersul nostru se încadrează în strategia de asigurare a calităţii apelor, elaborată de Parlamentul European, Consiliul Europei şi Asociaţia Universităţilor Danubiene, din care face parte peste 22 de universităţi, întrucât principiile dezvoltării durabile a regiunii Dunării necesită o abordare inter şi transdisciplinară, ce implică spaţiul european al cercetării, care să ţină seama totodată de specificitatea condiţiilor naţionale, regionale şi locale, dar şi de contextul global european.

– Aţi avut o întrevedere protocolară cu d-na Prof. Univ. Dipl. – Ing. Dr. Victoria WEBER, Rectorul Universităţii Danubiene din Krems. Vă rugăm să ne spuneţi care au fost principalele probleme abordate?

– Delegaţia noastră a beneficiat de primirea rectorului Universităţii Danubiene din Krems, doamna Prof. Univ. Dipl. – Ing. Dr. Victoria WEBER, prilej cu care i-am transmis mesajul Senatului Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad. De asemenea, s-au purtat discuţii privind cercetarea ştiinţifică, la nivelul procesului Bologna şi ceea ce pot realiza, în acest sens, Universitatea Danubiană din Krems şi Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, având în vedere protocolul de colaborare existent între cele două universităţi, privind înfiinţarea unui consorţiu universitar. Scopul înfiinţării consorţiului este acela de a realiza o uniune mai strânsă între cele două universităţi pentru a contribui la edificarea unui sistem naţional şi european de învăţământ fondat pe principiile democraţiei şi descentralizării. Ne dorim crearea unui cadru organizatoric pentru colaborarea inter-instituţională, care să conducă la perfecţionarea activităţii didactice a învăţământului superior, prin derularea unor activităţi de cercetare ştiinţifică şi aprofundării rezultatelor acestora, precum şi sprijinirea absolvenţilor noştri în vederea integrării profesionale, în special, în domeniile de sănătate, comunicare, ştiinţe juridice, educaţie, mass-media, business, cultură, artă etc.

Printre obiectivele noastre se numără promovarea de programe de studii comune, organizarea de şcoli doctorale şi postdoctorale, oferirea studenţilor şi masteranzilor posibilitatea de a urma cursuri şi specializări pe baza acumulării şi transferul de credite, în cadrul consorţiului universitar, dar şi promovarea şi dezvoltarea unor proiecte ştiinţifice originale, de interes internaţional, cu finanţare externă.