Medicii, fără apărare?

Pe de altă parte, cine vine să îi apere pe medici? Fiind cei mai expuși riscului de infectare, medicii se tem că vor ajunge să „cadă” pe capete. „În fiecare dimineață, pe poarta fiecărui spital din România intră cadre medicale gata să salveze vieți. Când toți ceilalți pot sta acasă, personalul medical trebuie să meargă în lupta cu inamicul nevăzut, care a dat peste cap întreaga omenire. Armata în alb este cea care ne poate salva în aceste momente, numai că personalul medical este aruncat în luptă, cu mâinile goale. Spitalele sunt frontul de luptă acum! Sindicatul Promedica și USMR-Alianța Medicilor trag un puternic semnal de alarmă autorităților! Autoritățile au recunoscut că spitalele nu au suficiente echipamente de protecție și că ceea ce s-a folosit până acum, sunt în mare parte echipamente achiziționate de la epidemia de Ebola. Au trecut zile bune de când virusul a ajuns în România. Pe la granițe au intrat zeci de mii de români, care au scăpat de sub control și, odată cu ei, și boala. Coronavirus se plimbă acum peste tot, ne putem infecta în orice moment. Suntem prinși într-o menghină pe care dacă nu o oprim la timp, ne va strivi”, punctează într-un apel public Sindicatul Promedica.

Prevenție, de acasă

Medicii fac apel ca populația să stea acasă, pentru că în mod clar acesta este singurul mod în care se poate preveni infectarea. „În spitale sunt oameni care au nevoie de îngrijiri medicale, pacienți cu diferite comorbidități, care pot fi ținta perfectă pentru infecția cu coronavirus, oameni care trebuie protejați, alături de cei care le asigură îngrijirea medicală. Solicităm urgent măsuri de protecție pentru personalul medical care suferă de diverse comorbidități și care este expus la infecția cu coronavirus. Cadrele medicale care suferă de diverse afecțiuni cronice trebuie scoase din zonele de risc. Rugăm colegii din spitale care sunt în această situație să meargă la medicul de medicina muncii și să solicite transferul pentru desfășurarea activității medicale într-un loc în care sunt mai puțin expuși. Lăsat în războiul cu boala, fără echipamente de protecție, personalul medical este demoralizat și cu teamă de a acționa!”, mai transmit cadrele medicale.

În final, se face trimitere, din nou, la organizarea sistemului: „Ne lovim de dezorganizare, ridicat din umeri, lipsă de soluții pentru noi și pacienți! Trebuie să fim vigilenți, să stabilim circuite clare în fiecare spital, să știm cine trebuie să intervină, când și cum. În mai toate spitalele personalul medical este lăsat în voia sorții, bâjbâie, plânge, se revoltă și muncește până la epuizare, fără să i se întindă nicio mână de ajutor. Nu dorim să panicăm sau să ducem la polemică, mai ales în aceste momente în care trebuie să fim uniți, tragem însă un puternic semnal de alarmă, pentru că lupta trebuie să fie dusă pe toate fronturile și autoritățile trebuie să fie trezite, să nu uite că adevărata luptă se duce pe front (spitale), nu în birouri. Suntem aici să ne facem datoria. Suntem aici să respectăm jurământul lui Hippocrate. Nu putem însă salva vieți cu mâinile goale!”