Unul dintre cei mai populari sfinţi din calendarul ortodox, Arhiepiscopul din Mira este o figură importantă, acesta fiind invocat deseori în calitatea sa de ocrotitor al tuturor celor nedreptăţiţi, dar şi al copiilor sau al fetelor care se apropie de măritiş. Nicolae este cinstit atât de Biserica Ortodoxă, cât şi de cea Romano-catolică, pe 6 decembrie, credincioşii punându-şi toată încrederea în protecţia oferită necondiţionat de generosul sfânt.

Cine a fost Sfântul Nicolae?

Conform Bisericii, Sfântul Nicolae a fost un om cu o conduită morală impecabilă, care cunoştea şi urma învăţăturile creştine la un nivel deosebit de înalt, Arhiepiscopul fiind renumit pentru deosebita sa cultură teologică şi pentru stilul de viaţă exemplar. Apărător al religiei, Nicolae a fost întemniţat de asupritorii creştinătăţii, iar drept răsplată pentru credinţa sa de nestrămutat, Dumnezeu l-a înzestrat cu harul săvârşirii de minuni.

Plasat în cronologia istorică între finalulul secolului al III-lea şi începutul celui de-al IV-lea, Sfântul Nicolae a venit pe lume în localitatea Patara, situată în partea asiatică a Turciei de astăzi. Provenind dintr-o familie înstărită, Nicolae a avut parte de cea mai bună educaţie posibilă şi s-a făcut remarcat atât prin deosebitele calităţi intelectuale, cât şi prin valorile morale de care a dat dovadă constant. Credinţa i-a fost puternic înrădăcinată în inimă încă din primii ani de viaţă, motiv pentru care a şi devenit preot la mănăstirea din Patara, unde unchiul său era episcop.

Minunile din timpul vieții

Sfântul Nicolae a devenit cunoscut şi pentru minunile săvârşite chiar din timpul vieţii, făcut minuni chiar din timpul vieţii, oprind furtunile, vindecând bolnavii, alungând demonii oamenilor sau readucându-l la viaţă pe un tânăr corăbier care se înecase. Ajutorul acordat nevoiaşilor şi faptele de milostenie l-au transformat pe Sfântul Nicolae într-unul din cei mai populari ocrotitori ai copiilor şi săracilor, precum şi al marinarilor sau al fetelor nemăritate.

Moaştele Sfântului Nicolae sunt păstrate la Catedrala din Bari, în Italia, într-o criptă din care izvorăşte un lichid incolor, împărţit credincioşilor pentru protecţie. O parte a mâinii drepte a sfântului a fost donate Bisericii Sfântul Gheorghe Nou din Capitală.

Obiceiuri și tradiții

Credincioşii respectă de Sfântul Nicolae o serie de obiceiuri şi tradiţii, atât religioase cât şi transmise din bătrâni pe cale orală.

În Ajun, copiii, precum şi unii adulţi, îşi pun ghetuţele lustruite în dreptul uşii pentru ca Moş Nicolae să le umple cu daruri sau, dimpotrivă, să le lase o nuieluşă în cazul în care nu au fost cuminţi de-a lungul anului. Tradiţia datează din vechime, când în mănăstiri se agăţau şosete pline cu scrisori pentru sfânt.

Credințele populare

Pentru comunităţile tradiţionale, 6 decembrie este considerată prima zi de iarnă şi, dacă ninge, se spune că Moş Nicolae îşi scutură barba. Conform credinţei populare, în această noapte sfântă cerurile se deschid pentru muritori, care l-ar putea zări pentru o clipă pe Sfantul Nicolae, aşezat în dreapta Domnului.

Tot în această zi se pun în apă crenguţe de măr, pentru ca acestea să înflorească, dovedind iertarea tuturor greşelilor, iar fetele încep pregătirile pentru Crăciun. Ele fac plăcinte, în timp ce băieţii se adună în cete şi fac repetiţii pentru plecarea cu colindul.

În spiritul acestei zile de sărbătoare, de Moş Nicolae sunt oferite cadouri copiilor şi săracilor, fiind o zi a carităţii pentru majoritatea creştinilor.

Moș Nicolae în lume

*În Germania, imaginea lui Moş Nicolae a apărut prin îmbinarea unei figuri păgâne cu imaginea creştină a Sfântului Nicolae, care este văzut ca un bătrân ce poartă un sac în spate şi un mănunchi de nuieluşe în mână. Copiii cuminţi primesc dulciuri din sac, iar copiii care n-au fost cuminţi primesc o nuieluşă, un cartof sau câţiva cărbuni.

*Copiii din Franţa, aşteptându-l pe Moş Nicolae, lasă lângă ghetuţe un pahar de vin, iar pentru măgăruşul lui lasă doi-trei morcovi şi puţin zahăr, pentru că în regiunile din estul Franţei, cei mici ştiu că Moş Nicolae vine călare pe un măgăruş, alături de Pere Fouettard (Moş Nuieluşă), înveşmântat în negru. Moş Nicolae lasă daruri copiilor buni, iar Moş Nuieluşă le lasă celor care n-au fost cuminţi câte o nuieluşă.

*În Belgia şi Luxemburg, copiii îşi aşează ghetuţele în faţa uşii şi, la fel ca micuţii francezi, pregătesc un pahar de vin pentru moşul.

*Moş Nicolae este foarte iubit de copiii din Austria, care îl percep ca pe un bătrân înveşmântat asemenea unui episcop, cu o carte mare în care îngerii au scris toate faptele celor mici şi ţine în mână o nuia destinată micuţilor care nu au dat ascultare părinţilor.

*În Italia, copiii aşează pe o farfurie, în seara de 5 decembrie, bileţele în care-şi scriu dorinţele, promiţându-i lui Moş Nicolae că vor fi cuminţi în anul care va veni. A doua zi, în locul bileţelelor, găsesc dulciurile lor preferate.

*Moş Nicolae (Sveti Nikola) aduce cadouri în Croaţia după ce, cu o seară înainte, copiii îşi lustruiesc încălţămintea şi o aşează pe pervazurile ferestrelor, pentru a fi umplută cu daruri, dulciuri şi fructe de către generosul moş.

* Înaintea zilei de Sfântul Nicolae (Szent Miklós), copiii din Ungaria îşi lustruiesc pantofii sau ghetele şi le aşează pe pervaz pentru a fi umplute de darnicul Moş. Dimineaţa, copiii găsesc în încălţăminte bomboane, portocale, nuci, mere, ciocolată şi mici cadouri. Copiii obraznici primesc nuiele sau linguri de lemn.

SURSA: MEDIAFAX/AGERPRES