Un "muzeu" al documentelor

Trecând pe str. Ceaikovski, în apropiere de Poliţie şi Turnul de Apă, mulţi arădeni poate se întreabă: ,,Ce-o fi în spatele acestor ziduri şi al geamurilor cu grilaj?”

Eugeniu Criste: Sunt Arhivele. Ele păstrează memoria scrisă a locuitorilor judeţului Arad şi nu numai. Aici sunt adevărate laboratoare de cercetare ştiinţifică. Arhivele Naţionale Arad sunt instituţia care facilitează cercetarea trecutului, care glăsuieşte despre ceea ce am fost aici şi ce trebuie să fim în viitor.

Ce documente se păstrează în arhivele arădene?

Eugeniu Criste: De la cel mai vechi document datat 1406 (actul de vânzare-cumpărare al localităţii Tothfalu, judeţul Maramureş, scris în limba latină, pe pergament) şi până la documentele instituţiilor arădene, create până în anii 1980.

În depozitele proprii avem peste 870 fonduri şi colecţii, în cantitate de 6.530 m.l., cele mai importante provenind de la instituţii administrative: Prefectura Judeţului Arad, Primăria Municipiului Arad, preturile plăşilor, de la bănci, instituţii şcolare, culturale – ASTRA arădeană etc., dar şi colecţii (diplome, documente, stare civilă).

Cum se pot consulta documentele?

Eugeniu Criste: Folosirea (valorificarea) documentelor se realizează:• în scopul cercetării ştiinţifice, de informare documentară; • în scopul rezolvării problemelor (nevoilor) practice ale persoanelor fizice şi juridice.

În primul caz, instituţia noastră dispune de sala de studiu, deschisă de luni şi până joi, între orele 9-14.30. Accesul se face la cerere, pe baza permisului de cercetare, care se eliberează gratuit. Permisul este nominal şi netransmisibil cu valabilitate de 2 ani de la emitere. În ultimii 5 ani, sala de studiu a fost frecventată de peste 400 cercetători, cu un număr de 2.483 prezenţe.

În cele de al doilea caz, la cererea formulată în nume propriu sau prin împuternicit legal, Arhivele Naţionale eliberează persoanelor fizice şi juridice din ţară sau străinătate copii, extrase şi certificate de pe documentele pe care le deţin, dacă acestea se referă la drepturi care îl privesc pe solicitant.

Prin soluţionarea a mii de cereri (4.000 numai în ultimii 6 ani) arhivele arădene şi-au adus o contribuţie esenţială la reconstituirea dreptului de proprietate şi la obţinerea unor drepturi de către persoanele care au avut de suferit în regimul comunist.

Se îmbogăţeşte zestrea documentară a arhivelor?

Eugeniu Criste: Cu toate că ne confruntăm cu probleme grave cauzate de lipsa spaţiilor de depozitare şi a dotărilor corespunzătoare, tezaurul arhivistic arădean sporeşte an de an cu documente preluate de la creatorii şi deţinătorii de documente. Oamenii adevăraţi ai Aradului ştiu locul în care se pot nu doar păstra ci şi valorifica documentele proprii sau colecţionate. Amintim numele câtorva donatori: Buda Bujor, Mircea Timbus, Tiberiu Ţigan, Arbonie Emil, Emilian Valea, Dragutin Arsenov sau pe regretaţii Vasile Popeangă şi Gheorghe Şora, care-şi vor păstra astfel numele alături de alţi istorici, jurişti, politicieni sau dascăli ai Aradului.

Cum sunt valorificate cercetările Arhivei?

Eugeniu Criste: Numărul celor care au valorificat, publicând informaţiile din documentele Arhivelor Arădene, este în creştere, printre aceştia fiind studenţi, profesori, pensionari – cu toţii pasionaţi de istoria locală. Ca să menţionez doar apariţiile editoriale din ultimii ani nu ar ajunge o pagină de ziar.

D-voastră, ca instituţie, ce evenimente aţi organizat în ultimii ani?

Eugeniu Criste: Pentru a te menţine în atenţia cetăţenilor, ca o instituţie respectabilă, este necesar să ieşi în evidenţă cu cel puţin două acţiuni interesante într-un an.

Arhiviştii arădeni, puţini la număr (5) au organizat în ultimii 10 ani, sesiuni de comunicări ştiinţifice judeţene, naţionale şi, din anul 2012, internaţionale, cu participare numeroasă şi în diferite locaţii (Arad, Şofronea, Macea, Chişineu-Criş). La acestea se adaugă expoziţiile tematice organizate împreună cu autorităţile locale şi Galeriile ,,Turnul de Apă”. Exemplificăm doar zilele de 13-14-15 iulie 2012, când s-au împlinit şi aniversat 100 ani de la zborul lui Aurel Vlaicu la Arad – prilej care ne-a permis să acordăm diplome, medalii, lansare de carte, dezvelirea plăcii de pe clădirea Primăriei Aradului.

Îi aşteptăm pe toţi iubitorii arhivelor la toamnă, în zilele de 28-29 septembrie, la Nădlac la simpozionul ,,Identitate culturală, politică şi socială în spaţiul românesc”.

Ca o remarcă finală, cu toate greutăţile prin care trecem, Arhivele sunt barometru care indică nivelul general de cultură, respectul statului faţă de actul scris. Istoricul şi arhivistul David Prodan spunea: ,,Preţuirea trecutului, a vestigiilor sale este o problemă de grad de civilizaţie. Fără arhive civilizaţia ar fi considerabil diminuată.”

Câteva apariţii editoriale

Emil Arbonie – „Călătoriile românilor. Realităţi transilvănene (1918-1948”); Emil Arbonie, Eugeniu Criste – „Ordinea şi siguranţa publică arădeană (1919-1929). Structuri instituţionale şi personal”; Ghiţă Eugen – „Evoluţia demografică a comitatului Arad în secolul al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea”; Mihalca Alexandru – „Viticultura arădeană după anul 1944, vol. II”; Mureşan Augustin – „Sigilii de târguri şi oraşe din comitatul Arad şi împrejurimi (secolele XVIII-XIX)”; Roman Dan – „Oameni de seamă ai Aradului”; Şandici Liubomir – „Monografia comunităţii sârbe din Arad-Gai”; Horia Truţă – „Aurel Vlaicu, Aradul şi aparatele de zbor”; Vesa Pavel „Episcopia Aradului. Istorie, Cultură, Mentalităţi (1706-1918)”

Vesa Pavel, Protopop dr. Gheorghe Ciuhandu (1875-1947)”.

Eugeniu Criste

• Născut la 16 iulie 1949, în Coruieni, judeţul Maramureş;

• Licenţiat la Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie;

• Director al Direcţiei Judeţene Arad a Arhivelor Naţionale (2003-2009);

• Şef Serviciul Judeţean Arad al Arhivelor Naţionale 2009-2013.