Totodată, au fost omagiaţi şi corifeii Ştefan Cicio Pop şi Ioan Suciu, care au avut o contribuţie importantă, alături de Vasile Goldiş, la actul unirii tuturor românilor, iar Muzeul Memorial Universitar „Vasile Goldiş” a fost deschis zilnic publicului.
Manifestările dedicate corifeilor Marii Uniri au debutat joi, 06.02.2014, cu depuneri de coroane de flori la monumentele lui Vasile Goldiş şi Ştefan Cicio Pop aflate pe Aleea personalităţilor din cadrul Campusului Universitar „Vasile Goldiş” şi au continuat la Filarmonica de Stat Arad cu un emoţionant concert simfonic dedicat memoriei lui Vasile Goldiş. În deschidere, prof. univ. dr. Aurel Ardelean, preşedintele Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, a adus un profund omagiu marelui patriot şi distins cărturar Vasile Goldiş de la a cărui trecere în veşnicie, la 10 februarie 1934, se împlinesc 80 de ani. „La moartea sa, timp de trei zile, în perioada 10-12 februarie 1934, a fost declarat doliu naţional. Aici, la Palatul Cultural din Arad, la 12 februarie 1934, marele istoric Ioan Lupaş avea să transmită „în numele Academiei Române din Bucureşti, dureroasa datorie de a rosti un cuvânt lângă sicriul lui Vasile Goldiş”, iar Octavian Goga (fostul său elev la Liceul din Braşov), evocându-i personalitatea, mărturisea în „Cuvântare la moartea lui Vasile Goldiş” din 12 februarie 1934, de la Arad că „Vasile Goldiş era unul din cei puţini în urma cărora s-a concentrat pentru câteva decenii soarta unui neam”.
Manifestările omagiale dedicate lui Vasile Goldiş au continuat vineri, 07 februarie 2014, cu depuneri de coroane la Statuia lui Vasile Goldiş din Piaţa Revoluţiei, unde Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Dr. Timotei Seviciu a susținut un Te Deum, iar prof. univ. dr. Aurel Ardelean a evocat personalitatea lui Vasile Goldiş, „omul providenţial care şi-a dedicat întreaga viaţă luptei pentru libertatea şi propăşirea neamului românesc. „În amintirea posterităţii, spunea istoricul Ioan Lupaş, mai mult decât profesorul, mai mult decât ziaristul, decât stâlpul bisericii şi al tronului sau decât preşedintele „Asociaţiunii” va continua să trăească Vasile Goldiş – luptătorul fără preget pentru dreptatea unui popor împilat, purtătorul steagului de intransigenţă naţională aici la graniţa de vest a pământului strămoşesc şi vestitorul cu glas de arhanghel al desrobirii, pe care el a înţeles s’o pregătească, împreună cu tovarăşii săi din comitetul naţional, atât prin Declaraţia redactată la Oradea-Mare în 12 Octombrie 1918, cât şi prin celebra Cuvântare rostită la Adunarea Naţională de la 1 Decembrie.
Simţind freamătul vremilor de cutremur şi de radicale prefaceri istorice, Vasile Goldiş a pregătit la Arad această adunare pentru ziua de 1 Decembrie întocmai cum o pregătise, la Sibiu, Simion Bărnuţiu, pe cea de la 3/15 Mai 1848. Rolul îndrumătorului de pe Câmpia Libertăţii a revenit – în cetatea zdrobirii oaselor lui Horia şi a pălmuirii lui Avram Iancu, marelui patriot Vasile Goldiş.
Personalitatea europeană a lui Vasile Goldiş poartă însemnele unui profund umanism.
Omul politic român, apreciat de oamenii de stat din Europa şi Statele Unite ale Americii, concepea cooperarea între diferite state realizându-se pe căi multiple – politice, diplomatice, dar şi economice, ştiinţifice şi culturale.
Spirit vizionar, omul politic Vasile Goldiş prevede necesitatea înfiinţării Statelor Unite ale Europei. El vede dincolo de Societatea Naţiunilor, o şi mai strânsă unire în viitor a tuturor ţărilor lumii, ca o împlinire în ceea ce numeşte undeva, sub semnul lui Hristos, idealul marelui suflet universal. În viziunea lui Vasile Goldiş, după care „statele naţionale sunt columnele umanităţii”, crearea unei solidarităţi între state de sine stătătoare le va oferi acestora posibilităţi de a fi ajutate să progreseze mai uşor şi mai repede. Asemenea poziţii îl apropiau de concepţiile profesate de Nicolae Titulescu.
Sunt actuale şi astăzi ideile susţinute de Vasile Goldiş privind: organizarea de şcoli pentru popor, apărarea drepturilor omului, necesitatea pluralismului politic, votul universal, libertatea religioasă etc., având şi o viziune modernă asupra organizării muncii în agricultură, îmbrăţişând ideea cooperatistă, intens propagată în Europa timpului său.
Toate acestea confirmă rolul politic european de mare anvergură, jucat în epocă de Vasile Goldiş, influenţa sa pozitivă asupra mişcării de idei contemporane. El a fost un reprezentant al sufletului românesc, o voce distinct românească în mişcarea politică şi de idei din Europa. La 10 februarie 1934, se stingea din viaţă, Vasile Goldiş, în locuinţa sa din vechiul palat al ziarului „Românul”, în vârstă de 72 de ani.
Adunarea de doliu a avut loc la Palatul Cultural din Arad, iar tristul eveniment a fost marcat de un număr impresionant de necrologuri şi instituirea doliului naţional, fapt ce dovedeşte locul important pe care l-a ocupat Vasile Goldiş în conştiinţa contemporanilor”.
Lucrările ştiinţifice s-au desfăşurat în Sala Regele Ferdinand, din cadrul Primăriei Arad, în cadrul Sesiunii Naţionale Omagiale de comunicări ştiinţifice – In Memoriam, „Vasile Goldiş 80” (moderatori: prof. univ. dr. Marius Grec, decanul Facultăţii de Ştiinţe Umaniste Politice şi Administrative a UVVG şi conf. univ. dr. Stelean Boia), unde cercetători ştiinţifici au evocat viaţa şi opera corifeilor Marii Uniri – Vasile Goldiş (1862-1934), Ştefan Cicio Pop (1865-1934) şi Ioan Suciu ( 1862-1939). În aceeaşi locaţie, a avut loc şi o inedită expoziţie de documente originale şi cărţi dedicate vieţii şi operei lui Vasile Goldiş, precum şi o expoziţie de fotografii şi un film documentar cu imagini din viaţa şi opera Corifeilor Marii Uniri.
În cadrul comunicărilor ştiinţifice, Înaltpreasfinţitul Părinte Dr. Timotei Seviciu, Arhiepiscop al Aradului, a subliniat, prin cuvinte alese, activitatea lui Vasile Goldiş pe plan bisericesc, cultural, economic, politic şi pedagogic. Chiriarhul a amintit funcţia pe care a avut-o în mod permanent Vasile Goldiş, de secretar al Episcopiei, unde în această calitate a avut un câmp larg deschis pentru activitatea bisericească la nivelul întregii ţări. „A fost apropiat celor care au răspuns atunci de destinele bisericii, în frunte cu Patriarhul Miron Cristea, în perioada în care s-a înfăptuit Unirea şi din punct de vedere bisericesc. S-a format Biserica Neamului, sub un singur Patriarh, în acest sens implicându-se şi Vasile Goldiş, deoarece cunoştea toate problemele, iar în calitate de secretar avea o responsabilitate mare. De asemenea, ca pedagog, ca laic, a avut o activitate bisericească lăudabilă. Chiar dacă am comemorat ziua trecerii în veşnicie a lui Vasile Goldiş, nu am putut să despărţim activitatea celorlalţi corifei ai Marii Uniri, alături de care a avut o activitate deosebită”.
Prof. univ. dr. Aurel Ardelean, preşedintele Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, a subliniat: „Cu 80 de ani în urmă, în perioada 10-12 februarie 1934, când trupul neînsufleţit al lui Vasile Goldiş era depus la Palatul Cultural din Arad, acele zile au fost declarate doliu naţional. Atunci, personalităţile vremii, printre care istoricul Ioan Lupaş şi poetul Octavian Goga au evocat în discursurile lor personalitatea celui numit Părinte al Patriei, pentru marele său merit de a fi contribuit, prin Actul istoric de la 1 Decembrie 1918, la unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.
Pentru opera sa nemuritoare, Vasile Goldiş, profesorul, autorul de manuale şcolare, secretarul eparhial, oratorul strălucit, ziaristul de mare curaj şi militant pentru drepturile românilor aflaţi sub stăpânire străină, sufletul acţiunilor legate de Unirea de la 1 Decembrie 1918, preşedintele Astrei, membru de onoare al Academiei Române, omul de omenie, smeritul fiu al Bisericii Ortodoxe şi bunul român care a fost Vasile Goldiş cunoaşte peste timp respectul şi preţuirea întregii naţiuni române. Rememorând, pe scurt, sub genericul In Memoriam, Vasile Goldiş 80, personalitatea marelui strateg al României Mari, ne exprimăm respectul pentru întreaga sa activitate în folosul patriei române.
În 1901, Vasile Goldiş îşi începe activitatea de secretar al Episcopiei Arad, unde, în 21 iunie 1901, a fost numit în funcţia de „rector al cancelariei consistoriale cu dreptul de a dispune asupra personalului de cancelarie şi a lua toate măsurile trebuincioase în interesul serviţiului”. Odată cu venirea lui Goldiş la Arad, a început o nouă etapă a vieţii sale. Acum, intelectualul arădean se va implica tot mai mult în activitatea politică. Vasile Goldiş s-a remarcat ca un apărător al drepturilor naţionale pentru românii transilvăneni, atât prin activitatea publicistică, cât şi prin sprijinul acordat învăţământului în limba română.
La Arad, Vasile Goldiş s-a afirmat ca un important lider politic. Credincios idealului naţional, Vasile Goldiş a susţinut cu fermitate interesele românilor din Transilvania şi Banat în numeroasele sale intervenţii de la Tribuna Parlamentului din Budapesta, unde a arătat abuzurile clasei politice maghiare şi a cerut drepturile românilor. Prin activitatea desfăşurată de Vasile Goldiş la Arad, oraşul a devenit centrul mişcării naţionale, aici fiind mutat sediul Partidului Naţional Român. În paginile ziarului „Românul” erau prezentate cele mai importante evenimente din Transilvania, dar se amintea şi de cele din România.
În calitate de redactor şef al celui mai important ziar pentru românii transilvăneni, Vasile Goldiş a publicat în paginile „Românului” toate documentele pregătitoare înfăptuirii Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia. Rolul important pe care l-a avut Vasile Goldiş în realizarea Marii Uniri, a fost recunoscut de contemporanii săi, care, în semn de respect, i-au încredinţat elaborarea şi apoi rostirea Rezoluţiei de la Alba Iulia prin care se decreta la 1 Decembrie 1918, unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.
Vasile Goldiş a făcut parte din delegaţia care a dus documentele Unirii la Bucureşti, rostind în faţa Regelui Ferdinand, un însufleţitor discurs, despre hotărârea poporului de a se uni cu ţara. La Bucureşti, Vasile Goldiş s-a remarcat ca un important politician cu o viziune democratică proprie, activând pentru realizarea unui stat democratic.
După Unire, Vasile Goldiş a continuat să slujească ţara ca deputat în „Parlamentul României Mari”, în mai multe legislaturi şi ca ministru al Cultelor şi Artelor (1926-1927).
Din 1923, a fost preşedintele Astrei, societate considerată de Vasile Goldiş un „parlament cultural român”, unde trebuia să se întrunească intelectualitatea românească. În semn de apreciere pentru activitatea desfăşurată, timp de jumătate de secol, în şedinţa Comitetului Central al Astrei, la Sibiu, în noiembrie 1927, i s-a oferit lui Vasile Goldiş diploma de „membru pe viaţă al Astrei.”
În ultimii ani, retras la Arad, bolnav, Vasile Goldiş a fost preocupat de situaţia socială şi a devenit un critic dur al multor politicieni de la Bucureşti.
Vasile Goldiş s-a stins din viaţă la 10 februarie 1934, lăsând un gol imens. Aducându-i un pios omagiu, Octavian Goga, fostul său elev, declara: „pierdem pe unul dintre cei puţini în mâna cărora s-a concentrat pentru câteva decenii soarta unui neam. Se duce azi dintre noi un gânditor, pentru ţară un luptător, se duce unul dintre părinţii patriei.” Octavian Goga afirma că în activitatea sa, Vasile Goldiş a pus suflet, talent, voinţă, curaj şi multă credinţă. Poetul şi politicianul transilvănean Octavian Goga sublinia rolul important a lui Vasile Goldiş îi realizarea unităţii naţionale şi considera că odată cu moartea sa Vasile Goldiş duce cu sine şi ideea naţională. Dorinţa lui Vasile Goldiş ca Aradul să devină un centru universitar, oraş al culturii şi centru economic european a devenit o realitate. Tânăra noastră Universitate, ce îi poartă numele, respectă principiul patronului său spiritual, Prin noi înşine.
Astăzi, la 80 de ani de la moartea sa, ne închinăm, îndureraţi, în memoria marelui patriot şi om de cultură Vasile Goldiş.
Întreaga comunitate academică a Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” împreună cu toţi cei prezenţi, aducem un omagiu celui căruia îi datorăm cel mai important act din istoria postmodernă a României: formarea Statului Unitar Român. Prin întreaga sa operă, Vasile Goldiş poate sluji celor tineri ca exemplu de dăruire pentru neamul nostru şi cultura românească”.
Prof. univ. dr. Aurel Ardelean, preşedintele Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”, a declarat că: „Manifestările organizate de Universitatea noastră au adunat o serie de personalităţi care au evocat personalitatea corifeului Marii Uniri, Vasile Goldiş, la înfăptuirea celui mai important act din istoria modernă a României – unificarea provinciilor româneşti într-un stat unitar şi deschiderea spre Europa a unei noi viziuni a ţării noastre. Cu acest prilej, am comemorat, printr-un concert simfonic la Palatul Cultural, personalitatea lui Vasile Goldiş, dar şi a celorlalţi corifei ai Marii Uniri: Ştefan Cicio Pop, Ioan Suciu şi Ioan Fluieraş, care au contribuit la marele act istoric de la 1918. Prin aceste manifestări, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” aduce omagiul său celor care şi-au înscris o pagină de aur în istoria modernă a României”.
„Înţelegem să ducem mai departe, deopotrivă studenţi, cadre didactice şi întreaga comunitate academică a Universităţii noastre, testamentul lui Vasile Goldiş şi al corifeilor Marii Uniri, astfel încât România să se înscrie între ţările apreciate în Europa de astăzi”, a subliniat prof. univ. dr. Aurel Ardelean, preşedintele Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.
Manifestările omagiale „In Memoriam, „Vasile Goldiş 80” organizate de UVVG s-au încheiat duminică, 09 februarie 2014, la Catedrala Ortodoxă Veche din Arad, cu un parastas în memoria lui Vasile Goldiş – la 80 de ani de la moartea sa, oficiat de Înaltpreasfinția Sa Arhiepiscop Dr. Timotei Seviciu, unde a participat o delegaţie a Universităţii de Vest Vasile Goldiş condusă de prof. univ. dr. Aurel Ardelean, preşedintele UVVG şi prof. univ. dr. Coralia Adina Cotoraci, rectorul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!