28 de milioane de lei aruncaţi pe apa Sâmbetei. Cam aşa poate fi caracterizată, în numai câteva cuvinte, lucrarea de realizarea a unui pasaj peste liniile de cale ferată la Curtici. Dar autorităţile nu sunt foarte supărate. De ce? Pentru că pasajul a fost realizat pe fonduri europene. Aşa că statul nu pierde foarte mult. Şi ce dacă pasajul nu este funcţional? Găsim noi o soluţie.

Cam aceasta a fost atitudinea celor implicaţi marţi la testul care a avut loc la Curtici. După cum am anunţat deja, reprezentanţii CFR au ţinut morţiş să dovedească faptul că pasajul este circulabil. Au eşuat lamentabil. În momentul în care două camioane s-au aflat pe pasaj, unul la urcare, celălalt la coborâre: traficul a fost blocat în totalitate. Spaţiul de viraj este insuficient pentru vehiculele de mare tonaj. Şi încă nu au intrat în scenă utilajele agricole, acei monştri agabaritici de lungimi şi lăţimi impresionante. „Într-adevăr, există probleme. Trebuie să găsim o soluţie”, au fost vorbele aflate pe gurile tuturor celor arătaţi cu degetul. Aşadar, recunosc cu seninătate că o investiţie uriaşă este nefuncţională, dar nu asta îi interesează pe cei de la CFR. Pe ei îi interesează să primească banii de la Uniunea Europeană, sume uriaşe aferente proiectului. Şi sunt dispuşi să calce pe cadavre doar pentru a primi banii respectivi.

„Pierdem banii europeni”, a anunţat agitat Ion Stoichescu, directorul Diviziei Tehnice din cadrul CFR. Nu contează că zona pasajului prezintă un potenţial ridicat de producere a accidentelor, nu contează că vieţile oamenilor ar putea fi puse în pericol. El ştie doar că „trebuie să găsim o soluţie, altfel pierdem fondurile europene”.

Dar să readucem puţin în discuţie istoria pasajului de la Curtici. În anul 2009, CFR anunţa triumfător că a fost câştigat un proiect european de modernizare a căii ferate frontieră-Curtici-Arad, cu continuare spre Deva şi Simeria. În cadrul proiectului, uriaş de altfel, cu o valoare de aproximativ 300 de milioane de euro, se moderniza întreaga cale de rulare, gările de pe traseu, inclusiv Gara Arad, şi era realizat un pasaj la Curtici, pentru ca trecerea la nivel cu calea ferată existentă până acum să fie închisă. Încă de la demararea lucrărilor de construire a pasajului au fost puse numeroase semne de întrebare referitoare la poziţionarea lui. Practic, întreg traficul ar urma să fie deviat direct în centrul Curticiului. Dar atât preşedintele Consiliului Judeţean de la acea vreme, Nicolae Ioţcu, cât şi fostul primar al Curticiului, Nicolae A.Aniţei, care au şi semnat autorizaţiile de construcţie, ne-au asigurat că totul este foarte bine calculat. Amândoi au plecat din funcţii, dar situaţia de la Curtici a rămas tragi-comică. Şi asta deoarece există un pasaj nou-nouţ, realizat pe fonduri europene, dar care nu poate fi folosit. „Încă de acum două luni, de când eram viceprimar cu atribuţii de primar, am propus realizarea unui audit pentru siguranţa circulaţiei. Nu pot să preiau un pasaj şi să îmi asum accidente sau pierderi de vieţi omeneşti. Nu am primit nici măcar un răspuns de la CFR. Avem firme care susţin bugetul oraşului Curtici şi care au utilaje agabaritice. Primăria Curtici nu se opune unui asemenea proiect, suntem conştienţi cât a costat acest proiect, dar eu, ca primar, nu pot să-mi asum ceea ce s-a făcut aici”, a spus Bogdan Ban, actualul primar al Curticiului, trăgând încă o dată un semnal de alarmă faţă de situaţia pasajului.

Sunt probleme

Nici măcar reprezentanţii CFR nu au încercat să nege existenţa unor probleme la pasaj. Era şi culmea, ţinând cont de faptul că, în momentul testului de trafic, circulaţia a fost blocată total. „Sunt probleme la spaţiul de viraj. Ar trebui lărgit acest spaţiu. Dar asta înseamnă exproprieri, autorizaţii, încă 3-4 luni de aşteptare. Noi riscăm să pierdem banii europeni dacă nu închidem proiectul”, a spus şi Ion Stoichescu, director în cadrul CFR. La testul de trafic a fost prezent şi Eusebiu Pistru, cel care ocupa funcţia de secretar de stat în Ministerul Transporturilor în momentul în care a fost demarată construirea pasajului. „Într-adevăr, sunt probleme la pasaj. Situaţia se va rezolva doar cu bandă de accelerare şi una de decelerare, pentru ca vehiculele să se poată încadra corect. Ştiu că, în condiţiile în care se desfăşoară traficul acum, toată lumea e nemulţumită, dar acest proiect de reabilitare a tronsonului de cale ferată IV Pan European, care a fost în valoare de 280 de milioane de euro, mai exact închiderea proiectui stă în acest pasaj. Trebuie să facem tot posibilul pentru a găsi soluţii pentru a fluidiza circulaţia şi să finalizăm acest proiect deoarece există riscul să pierdem banii care s-au alocat acestui proiect”, a spus şi Pistru.

Aşadar, toată lumea urlă că sunt probleme, dar aceleaşi persoane spun că nu sunt de vină. Nici Ministerul Transporturilor, nici CFR, nici autorităţile judeţene şi nici cele din Curtici. Atunci cine e de vină? Suntem convinşi că aceasta este o întrebare la care nu vom primi niciun răspuns de la minister şi nici de la CFR, cei care, practic, sunt beneficiarii lucrării.

Ce solicită investitorii

După cum am anunţat deja, la testul de trafic au fost prezenţi toţi consilierii locali, dar şi investitorii din Zona Liberă Curtici-Arad şi agricultorii din Curtici, cei mai vizaţi de posibila închidere a trecerii la nivel. „Dacă nu au de gând să facă nimic cu pasajul, atunci să lase deschisă şi trecerea la nivel de la intrarea în Curtici. Sau dacă nu, să facă o altă trecere la nivel în altă parte. Pentru că, altfel, noi suntem obligaţi să ocolim 20 de kilometri pentru a trece dintr-o parte în alta a căii ferate”, a spus un agricultor. Un altul a cerut realizarea unei subtraversări pe sub calea ferată, subtraversare care să permită circulaţia utilajelor agricole. Din păcate, probabil că niciuna dintre variante nu va fi luată în considerare de „deştepţii” de la CFR. Până la o concluzie, situaţia pasajului de la Curtici rămâne în aer.