ARAD. 36,41% a fost prezența la vot la alegerile locale din 2016. Doar 29,91% a fost prezența la vot la alegerile de duminică. Ce au făcut cei 6,5% dintre arădenii care au ales să voteze în 2016, dar nu s-au mai dus la vot în 2020? Discuția, dacă o putem eticheta așa, e una aprinsă pe facebook. Marea majoritatea a celor cu opinii pe rețeaua de socializare se minunează sau mai degrabă se întristează de faptul că tinerii nu au venit la vot, de parcă din 2016 și până în 2020 cineva a făcut ceva (în plus) pentru a a schimba acest dat național potrivit cărora tinerii din România nu sunt defel interesați de politică și nici de dreptul lor de a vota. Alți arădeni, mult mai puțini la număr, leagă absența de la votul de acum de pandemia de coronavirus, iar alții sunt convinși că lipsa candidaților cu șarm și prestanță i-a ținut pe votanți acasă, însă mai toți lasă în urma postărilor blesteme care ar urma să îi țintească doar pe cei care nu s-au obosit să vină la vot, cu toate că acestea sunt unele generale: nu mai avem niciunul dintre noi, votanți sau absenți de la vot, niciun drept să ne plângem sau chiar să spunem ceva cu un ton supărat timp de patru ani!

Dar haideți să vedem care este cu adevărat situația votanților din municipiul Arad, situație ce ne-a fost pusă la dispoziție de unul dintre reprezentanții activi ai micuței societăți civile arădene.

În primul rând, numărul arădenilor din municipiu cu drept de vot a scăzut din 2016 până în prezent. În 2016 aveau drept de vot 151.765 de arădeni, în timp ce acum au putut vota doar 148.458 de arădeni. Au ieșit din calculele scrutinului de acum, ca atare, 3.307 arădeni.

Pe categorii de vârstă, dacă în 2016 aveau drept de vot 11.574 de arădeni între 18 și 24 de ani, în 2020 aveau același drept doar 10.257, adică mai puțin cu 1.317 tineri. La categoria de vârstă între 25 și 34 de ani, în 2016 aveau drept de vot 27.336 de arădeni, iar în 2020 doar 24.166, cu 3.170 mai puțini. 31.380 de arădeni cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani puteau vota în 2016 în municipiu, în timp ce în 2020 numărul acestora era de doar 29.589, adică cu 1.791 mai puțini. Mergând mai departe, la categoria de vârstă 45-64 de ani, în 2016 aveau drept de vot 53.366, în timp ce în 2020 mai puteau vota doar 52.673, cu 693 mai puțini. La ultima categorie de vârstă, cea de plus 65, în 2016 erau înscriși pe listele electorale 28.109 arădeni, iar în 2020 mai mulți cu 3.664, adică 31.773. Încă un semn, în fapt, că populația Aradului îmbătrânește, că în timp ce populația tânără, matură, activă a municipiului, cu drept de vot, scade, cea vârstnică crește.

Un prim factor al scăderii prezenței la urne e dat, ca atare, de numărul celor cu drept de vot.

Dar lucrurile ar fi simple dacă s-ar opri aici. Numai că, dintre cei cu drept de vot, nu au venit la urne nici măcar jumătate, în ambele scrutine analizate.

Mult blamații tineri, cei din categoria de vârstă 18-24 de ani, au venit la vot astfel: în 2016 din 11.576, s-au prezentat la vot 3.228, adică un procent de 27,89%, în timp ce în 2020 din cei 10.257 de tineri cu drept de vot au venit la vot 2.944 de tineri, adică 28,70% dintre aceștia. Pe scurt, procentul tinerilor care au venit la vot a crescut din 2016 în 2020 cu aproape 1% (0,81%).

În fapt, după cum veți putea vedea mai jos, e singura categorie de vârstă din municipiul Arad a cărei prezență la vot este mai mare la alegerile locale din acest an față de cele de acum patru ani, fie chiar și cu 1%! La celelalte categorii de vârstă, rezultatele sunt pe minus.

La categoria de vârstă 25-34 de ani, din cei 27.336 de arădeni cu drept de vot, în anul 2016 au venit efectiv la vot doar 7.340, adică un procent de 26,85%, în timp ce în 2020, din cei 24.166 de votanți au votat doar 6.197, adică 25,64% (cu 1,21% mai puțini). Diferența pe minus față de 2016 crește și mai mult la categoria de vârstă 35 – 44 de ani. Aici, în 2016, din cei 31.380 de arădeni cu drept de vot au votat 10.868, adică 34,63%, iar în 2020, din cei 29.589 cu drept de vot au votat doar 9.070, adică 30,65%. Ca atare, diferența dintre 2016 și 2020 a fost de 3,98%. Tot pe minus și în creștere față de categoria de vârstă anterioară este și prezența la vot la categoria de vârstă 45 – 64 de ani: în 2016, din cei 53.366 de arădeni înscriși pe listă votaseră 22.399, adică un procent de 41,97% (cel mai mare procent), în timp ce în 2020, din cei 52.673 de arădeni de pe listă votaseră doar 17.315, adică 32,87%, cu 9,1% mai puțin. Cea mai mare diferență pe minus între anii 2016 și 2020 se înregistrează însă la categoria de vârstă plus 65, unde interesul pare tot mai scăzut pentru scrutine, fie din cauza bolilor (devenim o nație tot mai bolnavă), fie din cauza pandemiei (această categorie de vârstă fiind cea mai afectată de COVID). Dacă în 2016, din totalul de 28.109 arădeni vârstnici cu drept de vot se prezentaseră la urne 11.418 votanți, adică 40,62%, în 2020, din totalul (în creștere) de 31.773 de votanți, au votat doar 8.871, adică 27,92%, cu 12,7% mai puțin decât în 2016!

Per total, dacă în 2016 votaseră 55.253 de arădeni, adică un procent de 36,41% dintre cei cu drept de vot, în 2020 la vot au mers doar 44.397, adică doar 29,91%, cu 6,5% mai puțin decât în urmă cu patru ani.

Topul dezinteresaților

O rapidă privire aruncată peste aceste cifre arată clar doar că interesul vârstnicilor pentru alegeri a scăzut în ultimii ani, dar și faptul că cea mai dezinteresată categorie de votanți este nu cea a foarte tinerilor arădeni, cei între 18-24 de ani, ci cea cuprinsă între 25 și 34 de ani, aceștia având cea mai slabă prezență la vot și în 2016 și în 2020, în scădere chiar în ultimii patru ani.

În 2020, al doilea loc de la coadă îl ocupă categoria de vârstă plus 65, iar doar pe locul trei se situează tinerii între 18 și 25 de ani. Cei mai interesați de scrutin s-au dovedit a fi și acum, ca și în urmă cu patru ani, cei din categoria de vârstă 45-64 de ani. Pe locul doi în topul fruntașilor s-au situat acum arădenii din categoria de vârstă 35-44, care în 2016 ocupau doar locul trei după vârstnici. Procentual însă, interesul pentru alegeri a scăzut la toate categoriile de vârstă, de la două până la 12 procente, cu excepția celei mai tinere categorii.

Un pic de educație

Petru cei care au de gând să schimbe ceva din aceste procente triste, care indică așa cum indicau și în urmă cu 4, 8 și 12 ani o lipsă de educație, munca trebuie să înceapă acum cu conștientizarea importanței votului fiecăruia dintre noi. Altfel, vom constata, din 4 în 4 ani, că un primar poate fi ales și poate dicta destinele unei comune, ale unui oraș, municipiu sau chiar ale unei capitale chiar dacă a fost ales de doar 10 la sută dintre cei care ar putea face acest lucru. Și tot peste patru ani, ne vom lamenta și îi vom înjura de la distanță pe cei care au stat acasă în fotolii, la o bere, au mers la iarbă verde sau și-au făcut un grătar în curte și n-au mai ajuns la vot, pentru că lipsa lor de implicare civică măcar o dată la patru ani, când li se dă dreptul să ridice mâna, a hotărât în numele tuturor.