Nu se mișcă repede proprietarii de imobile degradate din centru în ceea ce privește reabilitarea acestora, chiar dacă amenințările vin din toate părțile, de la Primăria Arad, de la Inspecția în Costrucții, de la pompieri, de la cetățenii care se tem să treacă pe lângă ele. Nici măcar supraimpozitarea nu i-a mobilizat, iar explicații pentru această delăsare sau mai degrabă încetineală sunt cu sutele. Care sunt motivele delăsării Primăriei Arad pe aceeași temă – a imobilelor degradate, care ar urma să între în procesul de reabilitare – sunt însă greu de identificat.

În urmă cu aproape un an, reprezentanții Primăriei se lăudau că au de gând să reabiliteze nu mai puțin de 11 clădiri care se află fie în proprietatea municipalităţii, fie în care deţine cotă parte. Ba, mai mult, au fost enumerate clădirile selectate (nici măcar una cu care Aradul să se mândrească în filmulețele de prezentare a orașului, de pildă), fără a explica exact care au fost criteriile care au dus la selecția acestora. Dar, trecând peste aceste constatări de cârcotaşi (să le numim aşa), de la laudele de atunci și până în prezent, nu s-a întâmplat mai nimic. Doar că… a trecut timpul. Imobilele sunt tot așa cum le știm sau mai degradate. Excepție, ne spun reprezentanții Primăriei, face un imobil. Clădirea în cauză a fost reabilitată poate şi pentru faptul că banii erau alocaţi de mult iar imobilul găzduieşte o şcoală, respectiv Liceul German, numai că imobilul cu pricina, menționat de Primărie, nu este inclus nici pe lista inițială a celor 11 imobile, nici pe cea finală a celor 13. Practic, a fost reabilitat un imobil care nu apărea pe nicio listă anunţată.

Filmul eşecului

Să reluăm filmul acestui eșec, însă. În decembrie 2018, primarul de atunci al Aradului, Gheorghe Falcă declara: „Am luat decizia, în interiorul Municipalităţii, ca la 11 clădiri să intervenim noi. Sunt clădiri în care Primăria are apartamente, iar legea ne permite să luăm noi iniţiativa, fără a fi nevoie de acordul majorităţii proprietarilor. Iată adresele acestora: strada George Barițiu nr.24, strada Ștefan Cicio-Pop nr.9, strada Ciocârliei nr.1, strada George Coșbuc nr.39, strada Mihai Eminescu nr.16, strada Mihai Eminescu nr.50, strada Episcopiei nr.29, strada Grigore Alexandrescu nr.1, strada Iustin Marșieu nr.33, strada Mărășești nr.10 și strada Mețianu nr.14. Aceste clădiri vor fi reabilitate anul viitor de către Municipalitate, cetăţenii urmând să plătească, în timp, cotă parte din intervenţia Primăriei. Dacă nu contribuie, rămâne la Finanţe în procedură de recuperare”.

11 a devenit 13

În februarie 2019, la două luni după anunțul oficial al Primăriei Arad legat de intenţia de a reabilita cele 11 clădiri, aceiași factori de decizie anunțau că Municipalitatea va mai reabilita încă două clădiri de pe Bulevardul Revoluţiei, pentru că „e bine ştiut faptul că reabilitarea clădirilor din zona protejată a municipiului este o prioritate pentru administraţia locală arădeană”.

Toate imobilele enumerate mai sus sunt și astăzi în aceeași stare. Iar anul 2019 e aproape de final. Ba, mai mult, nu pare că s-au făcut nici măcar actele birocratice necesare până la demararea efectivă a investiției, cu toate că aceste proceduri durează de la mult la foarte mult.

Am fost curioşi să vedem care este stadiul efectiv de implementare a acestui proiect cu care Primăria Arad a ieșit în fața arădenilor de câteva ori. Şi am aflat, aşa cum spuneam la începutul materialului, că doar imobilul situat pe Calea Timişorii, nr.67, rezervat claselor din ciclul primar al Liceului German „Adam Muller Guttenbrunn”, a fost reabilitat!

„În cazul celorlalte imobile rămase, pentru reabilitarea lor este nevoie de obţinerea în prealabil a unei autorizaţii de construcţie, întrucât acestea se află în zona protejată a municipiului. În aceste condiţii, anul viitor se are în vedere demararea lucrărilor la două dintre imobilele aflate în proprietatea municipiului, respectiv imobilul de pe B-dul Revoluţiei nr.74 şi cel aflat pe acelaşi bulevard, dar la nr.50. Primul pas este cuprinderea sumei necesare elaborării studiilor de fezabilitate în bugetul anului viitor. Următorul pas este realizarea proiectelor tehnice şi abia apoi se pot obţine autorizaţiile de construcţie necesare realizării acestor investiţii”, ne-au spus acum reprezentanţii Primăriei Arad.

Zero acţiune

Pe scurt, în pofida afirmaţiilor făcute acum un an de liderii Primăriei Arad, în bugetul din 2019 nu au existat (sau nu au fost cheltuiţi) bani nici măcar pentru studiile de fezabilitate pentru aceste imobile, primul pas spre reabilitarea lor. Cât despre autorizații de costrucție (ce se obțin, apropo, tot de la Primăria Arad), proiecte tehnice, licitații etc. nici nu poate fi vorba.

Or, dacă Primăria Arad se mișcă atât de „delicat” şi fără urmări în această problemă, ce așteptări ar trebui să avem de la arădeni când vine vorba de reabilitarea fațadelor pe banii lor? Mai ales când mâna de ajutor dată de Primărie acestora din urmă se rezumă la supraimpozitare, la scutirea de plata impozitului pe imobil timp de 5 ani după reabilitare și la eliminarea taxei pentru instalarea schelelor pe domeniul public.

Un pic de Oradea

Cum Primăria nu se poate ajuta nici pe sine în această chestiune, e clar că arădenii nu pot aștepta sfaturi și ajutor de aici. În tot acest timp, Primăria Oradea a demarat în această perioadă reabilitarea altor şapte clădiri care nu se află în proprietatea sa, printr-un program care funcționează deja de câțiva ani și care acolo pare să meargă și să fie pe lege. Dar despre comparaţii, într-un viitor amplu material.