Misterele unei crime

Arestările în dosarul uciderii tânărului Traian Trifa n-ar trebui să le privim ca pe un mare succes al Justiţiei. Dimpotrivă. Dacă privim în urmă şi rememorăm felul în care şi-au făcut datoria reprezentanţii diferitelor instituţii ale statului, din Arad, vom constata că numai de profesionalism şi de râvnă nu poate fi vorba. S-a lucrat superficial, din start.

Oprescu, groparul lui Geoană

Candidatura lui Sorin Oprescu dă peste cap calculele celorlalţi candidaţi. Multă vreme, strategiile electorale şi pronosticurile întrecerii se învârteau în jurul lui Băsescu, Geoană şi Antonescu. Până şi cotaţia şanselor sugera această ordine, după primul tur de scrutin. Ei bine, odată cu intrarea în ecuaţie a „factorului perturbator” (Oprescu), numele „finaliştilor” a devenit un adevărat nod gordian.

E bine! E foarte bineee!

Ei bine, da, am comis-o! Drept pentru care trebuie să-mi pun cenuşă în cap şi să-mi fac autocritica. Recunosc în faţa cititorilor că am greşit. Domnul Traian Băsescu nu este nici pe departe cum am crezut. Ca să fiu sincer până la capăt, începusem mai demult să am îndoieli, ascultând argumentele cu care îl apărau fanii săi, dar m-a trezit la realitate, definitiv şi irevocabil, raportul pe care domnia sa l-a citit în Parlament.

Banii lor şi nervii noştri

Poate nimic nu testează mai bine caracterul unui om, decât o fac banii. Mai ales când sunt foarte mulţi. Fireşte, bogăţia dă oricui sentimentul de siguranţă de sine. De putere. De aici însă, oamenii bogaţi se diferenţiază după felul în care îşi folosesc putere.

Băile sunt tot mai acide

„Dumneavoastră nu cred că simţiţi româneşte”, îl apostrofează o femeie. „Să trăiţi bine ca profesorii, domnule preşedinte!”, strigă o altă femeie. „Trăim bine, domnu preşedinte, a? Destul ne-ai minţit, gata!”, răbufneşte şi un bărbat.