La loc, adică în fruntea partidului, pentru că aşa vrea el lider maximo, Traian Băsescu. Jumătate de Napoleon şi-a făcut datoria ca premier, dar de acum încolo, orice ar face şi ar zice, nu îl mai poate ajuta cu nimic pe păpuşarul de la Cotroceni, din actuala ipostază.
Indiferent de zbaterile lui Traian Băsescu şi ale PDL-ului de a influenţa în mod favorabil lor desfăşurarea congresului UDMR, adevărata sabie a lui Damocles atârnată deasupra capetelor grangurilor Uniunii este ameninţarea de a nu fi pe placul FIDESZ-ului, care îl are pregătit, în perspectiva alegerilor viitoare, pe Laszlo Tokes.
Intrebarea vine firesc, de la sine: de ce abia acum a „desoperit” preşedintele nostru că este corupţie în sânul Ministerului de Interne? Pentru că nu e de azi, de ieri, în fruntea statului, ci a intrat în al şaptelea an.
Soarta unei ţări depinde întotdeauna şi de conducătorii pe care îi are. Aşa că, adesea, încerc un exerciţiu de imaginaţie şi mă gândesc cum ar fi arătat România fără Ion Iliescu.
Trebuia să fie o zi spectaculoasă şi a sfârşit prin a fi un fiasco politic. În planul preşedintelui Traian Băsescu figura demisia premierului Emil Boc şi desemnarea unui nou premier, unul independent.