Solistul e un afon dovedit

Se simţea printre oameni ca peştele în apă. Avea, n-avea treabă, cobora în mijlocul mulţimii ca să arate că-i pasă de necazurile acesteia, dar mai ales ca să-şi expună orgoliul pentru a-i fi gâdilat cu vorbe de bine, apluze, strângeri de mână.

Se politizează tot ce mişcă

Multe dintre nenorocirile care s-au prăvălit peste noi, în ultima vreme, sunt consecinţa unui alt fel de criză: criza de competenţă. Structurile de conducere ale puterii - începând cu guvernul, continuând cu agenţiile guvernamentale, cu instituţiile deconcentrate şi sfârsind cu serviciile administraţiei locale - gem de oameni numiţi exclusiv pe criterii clientelare, nicidecum pe criterii de competenţă.

S-au îngropat în penibil

Ieri am asistat la falimentul declarat al acestei puteri portocalii. Decizia Curţii Constituţionale i-a îngropat în penibil pe Traian Băsescu, promotorul şi susţinătorul fervent al tăierii pensiilor, şi pe ucenicul său incompetent, Emil Boc.

Fata mare, un rol penibil

Traian Băsescu este un actor desăvârşit. Şi un scenarist genist. Pentru că nu cred să-i scrie cineva scenariile. Să nu mergem mai departe de momentul lacrimilor de crocodil, când Băsescu îl plângea pe „dragă Stolo” de parcă tocmai atunci îl coborau în groapă pe fostul şef al liberalilor.

Senzaţionalul e în altă parte

Nu ştiu cât de senzaţional este să-l vezi pe Dan Diaconescu ieşind de la DNA cu cătuşe la mâini. Cineva făcea o legătură, discutabilă, cu alte cazuri de persoane (vezi, bunăoară, primarul Craiovei, Antonie Solomon) care, după ce l-au ajutat pe Traian Băsescu în campania electorală au ajuns în beciurile DNA.