Cât de important este sportul la vârste fragede? Ce riscăm dacă nu facem suficiente ore de sport în şcoală sau după orele de clasă? De ce pratica scutirilor e valabilă şi astăzi? Câte săli de sport avem cu adevărat? Ce condiţii oferă acestea? De ce fug elevii de ora de sport? De ce nu mai e educaţie fizică o materie atractivă? Se impune sau nu să notăm performanţele sportive ale elevilor la ora de sport? Cum facem evaluarea? Cât de grave sunt veştile aduse de medicii din şcoli şi cei din spitale? Prea multe întrebări şi multe, foarte multe propuneri, unele diametral opuse. Totul, în cadrul dezbaterii organizate cu sprijinul Centrului Municipal de Cultură Arad şi a Primăriei Arad. Evenimentul a avut loc la mijlocul săptămânii trecute, în Sala Festivă a Colegiului Naţional Vasile Goldiş Arad şi s-a întins pe timp de două ore. Rezultatele consultării publice organizate  cu sprijinul Facultății de Sport din cadrul UAV și al IȘJ Arad, la care au participat profesori de sport, elevi, părinți, medici școlari, consilieri locali, pensionari se cern încă, dat fiind faptul că datele, plângerile şi problemele au curs. Din toate părţile.

S-a vorbit în cadrul consultării despre necesitatea orelor de sport în școli, despre practicarea sportului de masă, despre efectele lipsei de mișcare asupra elevilor arădeni, despre procentul devastator al copiilor obezi, în creştere spectaculoasă în Arad şi nu numai, despre procentul copiilor care suferă de scolioză sau alte deformări ale coloanei vertebrale. S-a vorbit despre lipsa de dotare a sălilor de sport din şcoli, ba chiar lipsa sălilor de sport, despre educaţia fizică făcută în sala de clasă, despre de ce elevii vin cu scutiri la ora de sport, dar şi despre vina părinţilor de a accepta scutirile copiilor. Ce e de făcut? E suficient doar să fie practicat mai multe sport? Nu trebuie cumva ca orele de sport să fie făcute mai atractive pentru elevi? N-ar trebui puse totuşi la final de zi, dacă tot nu li se oferă copiilor spaţii suficiente de igienă după sport?

S-a vorbit şi despre soluţiile care se pot întreprinde pe plan local, despre care sunt planurile autorităţilor locale, dar şi despre cum doar o soluţie clară la nivel central ar putea duce la rezolvarea cât de cât a problemei.

Discuţii libere şi concluzii

Consultarea publică a oferit tuturor vorbitorilor, în jur de 20, şansa de a-şi spune părerea. După intervenţii, discuţiile libere s-au dovedit a fi mai viguroase, iar uneori de-a dreptul războinice. La un subiect atât de greu, era şi normal. Vom reveni cu concluziile pe „SOS ora de sport”.