Sa ramai prietena cu un om pe care pana ieri l-ai iubit, era sensul vietii tale, zilele tale si nu numai… gravita toata viata in jurul lui, a nevoilor lui spuse si nespuse, a dorintelor si fanteziilor lui…
De acum, vom fi doar prieteni.. ne vom saluta pe strada (asta in situatia in care la Tribunal, acceptam amnadoi ca ceea ce a fost intre noi, a fost frumos… dar atat. A fost. Ciudat, chiar si povestile cu happy end, tot cu “A fost” incep…!), ne vom intersecta poate in atributiile de servici, vom mai auzi poate unul de celalalt de la prieteni…
O perioada de timp uitam de mitocaniile partenerilor nostri manifestate de fata cu prietenii, uitam poate de lungile clipe de asteptare (acasa, singure) …sa vina de la o berica cu prietenii, uitam ca de multe ori am uitat de noi, cat de neimportante ne simteam uneori cand in povestirile lui aparea destul de des un nume feminin (mai versat, mai ingrijit, cu mai multa experienta de viata), uitam de toate cand pe strada prietenii te intreaba “Dar ce s-a intamplat? Erati un cuplu perfect.”, cand iti schimbi buletinul, cand completezi formulare cu …divortata.
Uitam. Este firesc. Suntem oameni.
Si cum am putea sa ne continuam viata? Acceptand ca prin alegerea facuta nu am gresit, am iubit doar si nu oricum ci “cat pentru toata viata”.
Uneori oamenii se schimba, sau suntem vinovati noi ce vrem sa schimbam oamenii in functie de asteptarile noastre. Vrem ca ei sa fie cum ne asteptam noi sa fie si nu suntem deschisi in a accepta ca fiecare om este o individualitate. Ca poti sau nu sa traiesti cu el asta este alegerea ta, atentie insa asta implica un act de vointa din partea ta.
Divortul emotional rupe legatura dintre doi oameni, dintre doua suflete (considerate la un moment dat “suflete pereche”), te sfasie, te imprastie in zari.
Dupa acesta, te rogi sa gasesti un om care sa te adune, sa te recladeasca (bucatica cu bucatica), constienta fiind insa ca intotdeauna vor exista bucati atat de bucatite care nu vor mai putea fi puse la loc…
Si, cu rabdare se intampla sa gasesti acel om.
Trimite articolul
X
Gabriela says: Incerc sa-mi spun parerea doar in numele meu.Este adevarat ca un divort te poate distruge, te poate face sa nu mai ai incredere in tine,te lasa debusolat….dupa atatia ani nu mai porti acelasi nume,prietenii,rudele,colegii de serviciu te intreaba de ce, de ce…si singur trebuie sa te aduni si sa-ti faci curaj sa mergi mai departe, la inceput nesigur si mai ales singur…Sunt cazuri asa cum este si al meu cand este o binecuvantare faptul ca te-ai eliberat.
Daca ai noroc se poate sa gasesti pe altcineva si sa o iei de la capat, sa inveti totul de la inceput si poate cu rabdare si intelegere reusesti sa formezi un TOT.Cati oameni in lumea asta si-au gasit sufletul pereche? Cred ca foarte putini…dar toti speram sa-l gasim, putin reusesc iar ceilalti doar cred ca l-au gasit dar speram, sperem mereu,nu?
Anonim says: Nu situ de ce am impresia ca acest articol nu face altceva decat sa arate cat de nedreapta e viata cu femeile…subintelegandu-se ca barbatii sunt cei care provoaca toate neplacerile astea. Dar, uitati voi femeile(nu toate dar marea majoritate) ca atunci cand va maritati nu faceti altceva decat sa incercati sa puneti o lesa in jurul gatului barbatului. La unele tine, la altele nu tine si ajuns sa aiba statut de “divortate”. Nu mai pozati in victime ca in multe cazuri va plangeti de pomana.
RAZVAN MOCANU says: Am impresia ca acest articol nu face altceva decat sa arate cat de nedreapta e viata cu femeile…subintelegandu-se ca barbatii sunt cei care provoaca toate neplacerile astea.Va unselati…. pozati decit in victime,atit stiti sa faceti .Ginditiva ca 20%din divortiri sunt ca “sau maritat in ITALIA”10 %ca sau “maritat in SPANIA”Si inca vro 5%prin Turci.CAM ASA SUNA DIVORTU IN ULTIMI 15 ANI .Scriu astazi de 8 martie cind e ziua voastra si nu mai vreau sa dau si alte ex. urite facute de unele femei in acasta perioada …natalitate a scazut tot din cauza barbatilo? va UREZ LA MULTI ANI FERICITI LINGA CEI DRAGI,SI SA AVETI FAM .ASA CU DORITI CA FAMILIA E PE PRIMU LOC IN SOCIETATE.
