Directorul instituţiei, Florin Didilescu, a oferit celor prezenţi justificarea alegerii făcute: „De ce această expoziţie? Am să fiu foarte brutal în a spune că o primă motivaţie ar putea să fie, şi poate că unii ne pot acuza că am gândit în termeni de marketing extrem de redus, că sexul se vinde astăzi foarte bine. Doar că noi, ca bibliotecă, ne-am gândit că dincolo de aproape această axiomă care nu mai trebuie demonstrată – mergeţi pe bulevardul nostru principal şi veţi vedea că sunt mult mai multe case de jocuri decât de librării sau alte instituţii respectabile –, expoziţia aceasta răspunde într-un fel unui anumit trend, doar că noi am zis că hai să începem ca bibliotecă (…) să propunem concitadinilor noştri puţină cultură încercând să atragem cu imagini. (…) Această opţiune a noastră are întâi de toate o justificare culturală. În fond, secolul 18, cel în care putem plasa aceste imagini, este secolul care, după Renaştere, a fost cel care a eliberat cel mai mult umanitatea de prejudecăti, de idei gata făcute. (…) Ei bine, nişa pe care am ales-o pentru a expune astăzi vine pe un filon etern: ce ar fi omul, ce ar fi fost omul fără dragoste? (…) Dragostea, erotismul şi expoziţia aceasta se leagă dacă vreţi de perspectiva pe care omenirea a avut-o asupra iubirii şi a modului în care dragostea este infăţişată de-a lungul timpului.”

Aflăm apoi de la curatorul expoziţiei, Adriana Czibula, că deşi majoritatea scrierilor sunt din secolul 18, există câteva chiar mai vechi cu un secol, aparţinând lui La Fontaine sau Denis Diderot, însă toate abundă în ilustraţii de mare precizie şi rafinament. Acestea erau executate de desenatori şi de gravori celebri ai epocii şi întregeau textul literar, fiind parte din produsul tipografic final.

Dacă sună tentant, mai puteţi face o incursiune în literatura franceză erotică până în data de 28 octombrie, de luni până vineri între orele 9:00-17:00.