Și-a dorit să fie apreciat ca simfonist, însă până la succesul celei de a șaptea simfonii, în mi major, apărută la mijlocul anilor 1880, notorietatea lui Anton Bruckner se datora prioritar dublei sale cariere de organist improvizator și compozitor de muzica sacră. Iar succesul său nu viza doar lucrările de mare anvergură, precum misele sau Te Deum-ul, ci și numărul mare de miniaturi liturgice, scrise de-a lungul a cincizeci de ani.

„S-a afirmat despre ele că sunt grădina secretă a lui Bruckner. Prea rar cântate, de un farmec insolit, micile capodopere corale acoperă în timp, dar și din punct de vedere estetic, întreaga creație bruckneriană. 2024, cu prețioasa lui încărcătură aniversară, a bicentenarului nașterii lui Anton Bruckner, ne așază în fața unei teme remarcabile, dar mai ales fascinante! Îl omagiem prin ea pe marele organist și creator de muzica sacră, parcurgând-o alături de unul dintre cei mai titrați muzicieni ai spațiului european de astăzi, Steffen Schlandt, organistul Bisericii Negre din Brașov”, scriu cei de la Filarmonică în descrierea concertului.

Alături de organistul Bisericii Negre din Brașov, pe scena Palatului Cultural va urca și Corul Academic al Filarmonicii Arad, condus de dirijorul Robert Daniel Rădoiaș.

Născut în 1824 la Ansfelden, în Austria, Anton Bruckner a fost compozitor, organist și profesor universitar. Calitatea de compozitor i-a fost recunoscută de contemporani abia spre sfârșitul vieții, în rest fiind admirat în special pentru improvizațiile sale organistice. Lucrările sale au exercitat o mare influență asupra istoriei muzicii până în secolul XX, cele mai importante și cunoscute compoziții semnate de Bruckner fiind simfoniile de mare amploare. A murit în 1896, fiind înmormântat în Bazilica Mănăstirii Sankt Florian din Austria Superioară, loc în care Bruckner a fost organist timp de un deceniu.