În 1963, artistul american Harvey Ball a creat imaginea “faţă zâmbitoare” (”smiley face”), reprezentând un buton galben cu două puncte şi o paranteză “închisă”, pe care, în prezent, oamenii de peste tot din lume o folosesc cu scopul de a-şi exterioriza emoţiile pozitive. Harvey Ball a realizat această imagine pornind de la premisa că toţi oamenii ar trebui să acorde o zi dintr-un an pentru a zâmbi, pentru a face gesturi frumoase şi pentru a-i face pe alţii să zâmbească, potrivit www.worldsmileday.com/.

Preocupat de comercializarea excesivă a simbolului său şi de modul în care sensul original al acestuia risca să se piardă din cauza acestei utilizări comerciale excesive, Harvey Ball a lansat ideea de a dedica o zi zâmbetului. El a ales prima zi de vineri a lunii octombrie pentru a sărbători Ziua mondială a zâmbetului, mai scrie sursa menţionată.

În 2024, tema Zilei mondiale a zâmbetului este “Fă o faptă bună, ajută pe cineva să zâmbească!” (“Do an act of kindness. Help one person smile!”), arată www.worldsmileday.com/.

Ziua mondială a zâmbetului a fost marcată pentru prima dată în 1999, în oraşul natal al lui Harvey Ball, Worcester. În acelaşi an, Harvey Ball a fondat şi World Smile Corporation, care avea să fie sponsorul anual al evenimentului internaţional. Evenimentul a continuat să fie celebrat şi în anii următori, devenind cunoscut în întreaga lume. Fundaţia Harvey Ball World Smile, creată după decesul lui Harvey Ball, în 2001, a devenit sponsorul oficial al Zilei mondiale a zâmbetului.

Imaginea creată de Harvey Ball a devenit, în decursul anilor, simbolul cel mai uşor de recunoscut de pe planetă, pentru stările de fericire, bucurie şi voie bună.

În numeroase oraşe din Europa, Asia, America de Nord şi America de Sud, se organizează în fiecare an manifestări care includ spectacole cu clovni, picturi pe faţă, prezentări de poveşti, teatru de păpuşi, concursuri de baloane, manifestări care să stârnească zâmbete etc.

Organizatorii încurajează, de asemenea, oamenii să facă fotografii sau înregistrări video de la evenimentele locale organizate cu ocazia Zilei mondiale a zâmbetului şi să le încarce pe reţelele de socializare cu încadrarea simbolică World Smile Day.

Unul dintre primii oameni de ştiinţă care au studiat zâmbetul a fost naturalistul englez Charles Darwin, în lucrarea “The Expression of the Emotions in Man and Animals” (”Expresiile emoţiei la oameni şi animale”), publicată în 1872, potrivit http://darwin-online.org.uk/.

Zâmbetul pare să aibă o influenţă favorabilă pentru cei din jur, persoana care zâmbeşte fiind considerată mai plăcută, agreabilă şi mai uşor de abordat, potrivit articolului “When you’re smiling, does the whole world smile for you?” (“Când zâmbeşti, oare întreaga lume zâmbeşte cu tine?”), publicat de autorul G. Gladstone în revista ”Australasian Psychiatry”, arată portalul www.journals.sagepub.com.

Alţi cercetători au ajuns la concluzia că zâmbetul poate stimula creierul să crească producţia de endorfine, substanţe neurochimice cu rol important pentru buna-dispoziţie. Din acest motiv, zâmbetul poate scădea nivelul de stres. Totodată, zâmbetul ajută la relaxarea organismului, contribuind astfel la menţinerea sănătăţii şi la fortificarea sistemului imunitar, arată www.doctordezambete.ro.

Un zâmbet real, nedisimulat, antrenează toţi muşchii superficiali ai feţei: muşchii frunţii (frontali), muşchii pleoapelor, ai colţurilor gurii (zygomatic mare), muşchii buzei superioare (orbicularul gurii), muşchii gâtului (platysma), ai buzei inferioare (mental), ai obrajilor (buccinator), muşchii maseteri, muşchii nărilor (ridicător ai buzei superioare), muşchiul nasului (procerus), arată mgmedical.ro. Potrivit aceleiaşi surse, prin zâmbet se pot transmite o mulţime de stări sau sentimente. Spre exemplu, zâmbetul cu buzele strâns lipite sugerează ascunderea unui secret, rânjetul exprimă sarcasm sau dispreţ, pe când zâmbetul în colţul gurii reprezintă vulnerabilitate şi feminitate.

Din punct de vedere antropologic, semnificaţia zâmbetului în diverse culturi poate fi extrem de diferită, dacă nu chiar antitetică. În anumite societăţi, zâmbetul excesiv este văzut ca un semn de superficialitate, pe când în altele, zâmbetul semnifică în primul rând jenă, confuzie sau chiar neîmplinire sentimentală, potrivit https://www.andrews.edu/. Există la nivel internaţional anumite culturi în care zâmbetele sunt adresate doar prietenilor apropiaţi şi membrilor familiei, iar atunci când sunt adresate străinilor sunt privite de aceştia cu nelinişte sau suspiciune.

Sursa: AGERPRES