Atacurile au perturbat transportul maritim în Golful Persic, un furnizor importantă de combustibil și produse petroliere pentru Europa. Întreruperea navigației a crescut imediat prețurile la aceste produse. Acest lucru este probabil să crească prețurile carburanților la pompă și să modifice previziunile Băncii Centrale Europene și ale Băncii Angliei, forțând-o pe aceasta din urmă să amâne orice alte reduceri ale dobânzilor până când ceața războiului se va risipi.

Strâmtoarea Ormuz, situată între Oman și Iran, este o poartă cheie pentru exporturile statelor din Golf, cum ar fi petrolul, gazele și produse chimice. Aproximativ 20% din petrolul global, inclusiv cel provenit din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit și Iran, trece prin Ormuz, împreună cu volume mari de gaze naturale lichefiate (GNL) din Qatar.

După ce s-a îndepărtat de energia rusească, după invadarea Ucrainei, Europa se bazează acum mai mult pe importurile din regiunea Golfului. Printre țările europene, Marea Britanie, Italia, Belgia și Polonia sunt cele mai dependente de importurile de GNL care trec prin Strâmtoarea Ormuz, conform datelor de la Administrația SUA pentru Informații în Energie. De asemenea, țările din Golful Persic sunt un exportator major de propan, butan și etan, care sunt utilizate pentru încălzire, combustibil și în agricultură, conform datelor firmei Kpler.

Peste 200 de nave, inclusiv petroliere și nave pentru transportul de gaze lichefiate, au ancorat în jurul Strâmtorii Hormuz, ca urmare a conflictului din Iran, arată datele privind transportul maritim. Acest lucru a dus imediat la creșterea prețurilor la petrol și gaze. Contractele futures pe Brent au crescut cu aproape 8%, ajungând la 78 de dolari pe baril, în timp ce, la hub-ul din Amsterdam, gazele naturale se tranzacționau în creștere cu 19%, până la 38 de euro pe megawatt-oră (MWh).

În proiecțiile sale din decembrie 2025, BCE a mizat un preț al gazelor naturale de 29,6 euro/MWh și un preț al țițeiului de 62,5 dolari per barilîn acest an.

BCE urmează să publice noile sale previziuni macroeconomice pe 19 martie, cu o dată limită pentru prețurile energiei și alți indicatori de piață cu trei săptămâni înainte – adică miercurea viitoare. Acest lucru ar implica o actualizare a proiecțiilor sale privind inflația energetică.

Cu toate acestea, analizele interne ale BCE arată că impactul creșterii prețului petrolului asupra inflației este mult mai mare decât lovitura dată creșterii economice. Analiza din decembrie arată că o creștere permanentă de 14% a prețului petrolului și gazelor ar reduce creșterea economică cu doar 0,1% în acest an și ar crește inflația până la 0,5%. Aceste impacturi ar avea o amploare similară anul viitor, apoi ar începe să se estompeze.

Conform sondajelor Reuters, economiile zonei euro și ale Marii Britanii vor crește cu 1,2%, respectiv 1% în acest an și cu 1,4%, ambele, anul următor. Acesta este un ritm modest în comparație cu Statele Unite, unde PIB-ul este estimat să crească cu 2,5% și 2,0% în 2026-27.

Însă chiar și așa impactul ar fi mic în comparație cu șocul din 2022, când atacul Rusiei asupra Ucrainei a crescut costurile energiei. Aceasta a redus creșterea cu 1 punct procentual și a crescut inflația cu 2 puncte procentuale, potrivit unui studiu al Comisiei Europene.

Un euro relativ puternic ar putea, de asemenea, să atenueze impactul, deoarece energia este evaluată în dolari. În plus, impactul asupra creșterii ar urma să fie unul temporar, deoarece economia se poate ajusta, deci nu există un impact de durată asupra producției potențiale, a argumentat BCE într-un studiu separat.

Investitorii nu se așteaptă la nicio acțiune rapidă din partea BCE, care ar urma să mențină dobânzile nemodificate pentru restul anului. Banca centrală a zonei euro nu reacționează la volatilitatea pieței pe termen scurt și ignoră, de asemenea, creșterile tranzitorii ale prețurilor la energie.

Așadar, orice reacție va depinde de durata conflictului și de cât de mult se extinde. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat duminică că operațiunea cu Iranul ar putea dura patru săptămâni.

În aceste condiții, economiștii de la Commerzbank nu văd niciun impact semnificativ dacă războiul ar dura doar câteva săptămâni. Însă, dacă situația s-ar prelungi timp de câteva luni, au estimat că inflația din zona euro ar crește probabil cu cel puțin 1 punct procentual, iar creșterea economică ar fi cu câteva zecimi de punct procentual mai mică. Mai mult, inflația din zona euro, este acum la 1,7%, sub ținta BCE, așa că o creștere modestă nu ar pune în pericol obiectivul privind stabilitatea prețurilor.

BCE se îngrijorează în mod normal dacă un șoc inflaționist unic începe să afecteze așteptările pe termen lung privind prețurile și se infiltrează în tendințele mai largi de stabilire a salariilor și a prețurilor prin așa-numitele impacturi de runda a doua. Însă va dura mai multe luni până aceste efecte se vot materializa, așa că este de așteptat ca, deocamdată, BCE să spună că se uită dincolo de volatilitatea temporară, dar rămâne atentă la evoluții.

Sursa: AGERPRES