Şirul de oameni se întindea mai mult de 1 km în afara unui patinoar, unde voluntarii au oferit în jur de 1.500 de colete persoanelor care au început să facă coadă încă de la 5 dimineaţă.

„La sfârşitul lunii, buzunarele mele sunt goale. Trebuie să plătim facturile, asigurarea, tot”, a spus Ingrid Berala, o rezidenţă din Nicaragua, care lucrează cu program redus. “Este minunat, pentru că există mâncare pentru o săptămână, … nu ştiu ce va fi săptămâna viitoare.”

Într-o ţară cu 8,6 milioane de locuitori, 660.000 de persoane au fost sărace în 2018, spune organizaţia Caritas, în special părinţii singuri şi cei cu un nivel scăzut de educaţie, incapabili să-şi găsească de lucru după ce au pierdut un loc de muncă.

Alte 1,1 milioane de persoane riscau sărăcia, ceea ce înseamnă că au mai puţin de 60% din venitul mediu, de 6.538 de franci elveţieni (6.736 de dolari) pentru un loc de muncă cu normă întreagă în 2018.

Banca elveţiană UBS a calculat că Geneva este al doilea cel mai scump oraş din lume, pentru o familie de trei persoane, după Zurich.

Patrick Wieland, şeful misiunii grupului „Doctori fără frontiere”, a declarat că un sondaj de săptămâna trecută a arătat că puţin peste jumătate din beneficiarii de alimente intervievaţi au fost fără documente, în timp ce alţii erau elveţieni sau căutau azil.

Puţin peste 3% au fost testaţi pozitiv pentru COVID-19, de trei ori mai mare decât rata generală din Geneva.

„La Geneva, unul dintre cele mai bogate oraşe din lume, au existat întotdeauna oameni care trăiesc în mod precar, în special cei care lucrează ca îngrijitpri, în agricultură, pe şantiere sau în hoteluri şi s-au trezit peste noapte fără un loc de muncă din cauza COVID-19”, a spus Wieland.