“Experienţele din trecut – precum cea avută cu Ebola – au arătat că astfel de crize sanitare pot lăsa un număr mare de persoane pe marginea drumului, în special fetele cele mai sărace, din care multe riscă să nu mai revină niciodată la şcoală”, a declarat directorul general al UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură), Audrey Azoulay, în prezentarea raportului intitulat “Incluziune şi educaţie – Toţi, fără excepţie”.

“Cu excepţia ţărilor cu venituri mari din Europa şi America de Nord, la fiecare 100 de tineri dintre cei mai bogaţi care încheie al doilea ciclu din învăţământul secundar, doar 18 tineri dintre cei mai săraci reuşesc să facă acelaşi lucru. În cel puţin 20 de ţări, cele mai multe din Africa Subsahariană, practic nicio fată săracă din mediul rural nu îşi duce studiile secundare până la capăt”, a dezvăluit Raportul mondial UNESCO de monitorizare a educaţiei din 2020.

În 2018, Africa Subsahariană deţinea cel mai mare număr de tineri neşcolarizaţi, depăşind pentru prima dată Asia Centrală şi de Sud: 19% dintre elevii de şcoală generală, 37% la nivelul colegiilor şi 58% dintre liceenii potenţiali.

Pe plan mondial, aproape 260 de milioane de tineri nu aveau acces la educaţie, reprezentând 17% din tinerii cu vârste de şcolarizare. Printre primii excluşi figurează copiii din medii defavorizate, fetele, copiii cu handicap, cei proveniţi din minorităţi etnice sau lingvistice, copiii de imigranţi.

Astfel, “elevii de 10 ani din ţările cu venituri medii şi ridicate care au primit o educaţie într-o altă limbă decât cea maternă obţin în general rezultate mai slabe cu 34% decât vorbitorii nativi la testele de lectură”, precizează acelaşi raport.

Internet la domiciliu

“În 10 ţări cu venituri mici şi medii, copiii handicapaţi au cu 19% mai puţine şanse să atingă un nivel minimal de lectură decât cei care nu prezintă un handicap”. Peste tot în lume, handicapul poate fi un obstacol pentru incluziune, mai ales din cauza “credinţelor discriminatorii ale părinţilor”: “aproximativ 15% dintre părinţii din Germania şi 59% dintre cei din Hong Kong se tem că un copil cu handicap perturbă procesul de predare de care beneficiază ceilalţi”.

În Statele Unite, “elevii LGBTI sunt de trei ori mai susceptibili să spună că ar fi preferat să rămână acasă, pentru că nu se simţeau suficient de în siguranţă la şcoală”.

Actuala criză sanitară a evidenţiat mai mult ca oricând aceste fracturi: “Reacţiile la criza de COVID-19, care a afectat 1,6 miliarde de elevi, nu au acordat o atenţie suficientă includerii tuturor elevilor”, au subliniat autorii raportului.

“În condiţiile în care 55% dintre elevii din ţările cu venituri mici au optat pentru învăţământul online la distanţă în şcolile primare şi secundare, doar 12% dintre familiile din ţările cel mai puţin avansate au acces la internet la domiciliu. Nici măcar abordările care necesită doar mijloace tehnologice modeste nu pot garanta continuitatea învăţământului. Din procentul de 20% care este asociat celor mai sărace familii, doar 7% dispun de un radio în Etiopia şi niciuna dintre acele familii nu are televizor”, potrivit acestui raport.

“În ansamblu, aproximativ 40% din ţările cu venituri mici şi intermediar-inferioare nu au reuşit să îi susţină pe elevii ameninţaţi cu excluziunea”, au subliniat ei, fără să omită să prezinte şi lacunele din ţările sărace: “în Franţa, până la 8% dintre elevi au pierdut contactul cu învăţătorii şi profesorii lor după trei săptămâni de izolare”.

În baza acestor constatări, raportul elaborează o serie de recomandări pentru o educaţie inclusivă, începând cu politici de voluntariat, întrucât “numeroase guverne” nu au implementat încă principiul incluziunii. UNESCO consideră astfel că sunt necesare finanţări direcţionate.

SURSA: AGERPRES