Cu un salt de 93% într-un an, importurile au crescut şi din cauza majorării cheltuielilor militare ale mai multor state europene precum Polonia şi Norvegia, care ar urma să accelereze în continuare, potrivit acestui studiu.

„Invazia a provocat într-adevăr o creştere semnificativă a cererii de arme în Europa, care nu şi-a demonstrat încă puterea deplină şi va conduce, după toate probabilităţile, la noi majorări ale importurilor”, a declarat pentru AFP Pieter Wezeman, coautor al raportului anual de peste trei decenii.

În afara Ucrainei, creşterea importurilor europene a atins, totuşi, 35% în 2022, potrivit datelor SIPRI.

Ucraina, până acum un importator neglijabil de arme, a devenit brusc anul trecut a treia destinaţie pentru armament din lume, după Qatar şi India, ca rezultat direct al ajutorului occidental pentru a respinge invazia rusă.

Această ţară a concentrat 31% din importurile de armament în Europa şi 8% din comerţul mondial, potrivit datelor transmise AFP de SIPRI în cadrul raportului său anual.

Importurile Kievului, inclusiv donaţiile occidentale, au crescut de peste 60 de ori în 2022, potrivit institutului din Stockholm.

În majoritate echipamente de ocazie, livrările către Ucraina includ mai ales aproximativ 230 de piese de artilerie americană, 280 de vehicule blindate poloneze sau peste 7.000 de rachete antitanc britanice şi sisteme antiaeriene, noi de această dată, listează SIPRI.

Pentru a întocmi clasamentul său privind comerţul mondial cu arme, institutul preferă unităţile de valoare care îi sunt specifice, mai degrabă decât dolari sau euro.

Dacă este greu de cuantificat din cauza opacităţii multor contracte, comerţul mondial cu armament depăşeşte 100 de miliarde de dolari anual, potrivit experţilor. Pentru o sumă totală de cheltuieli militare care a depăşit pentru prima dată 2.000 de miliarde de dolari în 2021, potrivit SIPRI.

Creşterea spectaculoasă a importurilor europene era aşteptată din cauza războiului în curs din Ucraina.

Însă accelerează dramatic o tendinţă ascendentă pe vechiul continent, consecinţă a reînarmării demarate de mai mulţi ani după anexarea Crimeei de către Moscov, şi care acum a trecut la viteză mare.

„Ţările europene fie au comandat deja, fie plănuiesc acest lucru, toate tipurile de armament. Submarine, avioane de luptă, pe lângă drone, rachete antitanc, tunuri şi radare”, a subliniat Wezeman. „Totul este examinat, pentru că ideea este de a întări capacităţile militare din tot spectrul”, a adăugat el.

În ultimii cinci ani (2018-2022), perioadă favorizată de SIPRI pentru a identifica tendinţele, importurile europene au crescut cu 47% faţă de cei cinci ani anteriori, în timp ce comerţul mondial a scăzut cu 5%.

Sursa: AGERPRES